Revista americană Foreign Affairs publică o analiză a jurnaliștilor Andrei Soldatov și Irina Borogan co-fondatori ai Agentura.ru, un supraveghetor al activității serviciilor secrete ruse despre „renașterea spionajului rusesc”, pornind de la ideea că, după o serie de eșecuri externe, evaluarea eronată a situației din Ucraina și expulzarea a sute de agenți din Europa, serviciile secrete ale Kremlinului s-au pus serios pe treabă, devenind „mai inventive și bazându-se tot mai mult pe cetățeni străini”.

Concluzia ar fi că serviciile sunt acum mai puternice decât la începutul războiului, dar Putin n-a reușit să-și impună controlul deplin asupra lor, astfel că, în caz că războiul va lua o turnură proastă, „spionii lui Putin s-ar putea să nu se grăbească deloc să-l salveze”.

În aprilie 2023, un important cetățean rus, suspectat de legături cu serviciile secrete rusești, a reușit să scape în mod impresionant de autoritățile italiene. Artem Uss, un om de afaceri rus și fiul unui fost guvernator rus, fusese reținut la Milano cu câteva luni mai devreme, fiind acuzat de contrabandă cu tehnologie militară americană sensibilă către Rusia. Potrivit unui act de acuzare emis de un tribunal federal din Brooklyn, New York, în octombrie 2022, Uss făcuse trafic ilegal de semiconductori necesari pentru a construi rachete balistice și o serie de alte arme, unele dintre acestea fiind folosite în războiul din Ucraina. Însă, în timp ce Uss aștepta extrădarea în Statele Unite, a fost exfiltrat din Italia cu ajutorul unei bande criminale sârbe și s-a întors în Rusia.

Evadarea, care a fost relatată de The Wall Street Journal în primăvara anului trecut, a fost doar unul dintr-o serie de incidente recente care sugerează cât de mult s-au regrupat forțele de informații ale Rusiei de la începutul războiului din Ucraina. În primăvara anului 2022, în lunile de după ce președintele rus Vladimir Putin și-a lansat invazia, agențiile de informații rusești păreau dezorientate și confuze. Rând pe rând, țările europene au dat afară diplomații ruși; potrivit unei estimări britanice, aproximativ 600 de oficiali ruși au fost expulzați din Europa, dintre care poate 400 erau considerați spioni. De asemenea, FSB, serviciul de securitate internă al Rusiei, evaluase foarte greșit tipul de rezistență cu care se vor confrunta forțele rusești în Ucraina, presupunând că Rusia ar putea cuceri rapid Kievul. Acest lucru a contribuit la performanța umilitoare a Rusiei.

Rețeaua de informații externe a Rusiei pare să se fi întors în forță

Acum, rețeaua de informații externe a Rusiei pare să se fi întors în forță. Și devine din ce în ce mai inventivă, bazându-se din ce în ce mai mult pe cetățeni străini - cum ar fi, de exemplu, banda sârbă care a ajutat Rusia să ocolească restricțiile impuse rușilor de SUA. Înainte de război, agențiile de informații occidentale se ocupau în principal de operațiunile rusești desfășurate de cetățeni ruși. Acest lucru nu mai este cazul. Astăzi, activitățile de informații rusești se bazează pe o serie de cetățeni străini, iar acest lucru include nu numai spionarea Occidentului și urmărirea transporturilor de arme către Ucraina, ci și aplicarea unei presiuni tot mai mari asupra exilaților ruși și a oponenților regimului Putin care au fugit în străinătate de la începutul războiului. Dovezile unei astfel de activități apar peste tot, din Georgia și Serbia până în țări NATO precum Bulgaria și Polonia. La începutul anului 2023, de exemplu, oficialii britanici au arestat cinci bulgari care au fost acuzați de spionaj pentru Rusia, inclusiv în cadrul unui efort de a ține sub observație exilații ruși din Londra.

Agențiile de spionaj ale Rusiei par să-și fi schimbat orientarea

În același timp, agențiile de spionaj ale Rusiei par să-și fi schimbat orientarea. Înainte de război, exista o diviziune a muncii între cele trei servicii principale de informații - SVR (informații externe), GRU (informații militare) și FSB (securitate internă). În trecut, se înțelegea în general că SVR se concentra mai ales pe spionajul politic și industrial, iar GRU pe probleme militare, în timp ce FSB se concentra în principal pe Rusia însăși, folosindu-și ramura externă în principal pentru a desfășura operațiuni împotriva rușilor din străinătate și pentru a menține la putere regimurile prietene din țările vecine. Acum, aceste distincții nu mai sunt atât de clare: toate cele trei agenții sunt profund implicate în războiul din Ucraina și toate trei au recrutat în mod activ noi active printre cei mai recenți exilați ruși din străinătate.

Revenirea aparatului de spionaj al Moscovei are implicații semnificative pentru Occident în eforturile sale de a contracara amestecul rusesc și operațiunile de informații rusești. Dacă indicațiile recente sunt corecte, activitățile de informații rusești în Europa și în alte părți pot reprezenta o amenințare semnificativ mai mare decât se presupunea în primele etape ale războiului. În același timp, aceste schimbări oferă o perspectivă asupra regimului de război al lui Putin și asupra măsurii în care acesta reconstruiește din ce în ce mai mult agențiile de spionaj ale Rusiei, conform modelelor anterioare din deceniile sovietice. Putin nu încearcă doar să compenseze eșecul KGB-ului sovietic în confruntarea cu Occidentul de la sfârșitul secolului al XX-lea. El încearcă, de asemenea, să restabilească gloria formidabilului serviciu secret al lui Stalin, care a avut un succes considerabil împotriva Occidentului în deceniile de la Revoluția bolșevică până la al Doilea Război Mondial.

Războul de 100 de ani

Înainte ca Rusia să-și înceapă războiul pe scară largă în Ucraina în 2022, serviciile de informații ale țării păreau destul de slabe. Sufereau de mult de lupte interne și de scădere a încrederii în conducere, ceea ce a dus la întârzieri și eșecuri semnificative în obținerea informațiilor de pe teren la nivelul superior. Între timp, operațiunile de informații rusești au devenit din ce în ce mai cunoscute în principal pentru neglijența lor, ca în cazurile otrăvirilor fostului ofițer militar rus Serghei Skripal în Regatul Unit în 2018 și ale liderului opoziției Aleksei Navalnîi în 2020. Pe scurt, serviciile de spionaj ruse păreau să-și fi pierdut o mare parte din strălucirea lor anterioară, o problemă care a ieșit la iveală odată cu interpretarea jenant de greșită a Ucrainei în planificarea invaziei Rusiei.

Agențiile de informații ruse s-au regrupat

Dar, pe măsură ce războiul din Ucraina a intrat în al doilea an, agențiile de informații ruse s-au regrupat și și-au găsit un scop. În loc să se oprească asupra greșelilor lor și să se întrebe de ce nu au reușit să anticipeze rezistența ucraineană în invazia inițială, agențiile au trecut mai departe, primind o nouă putere din faptul că rezistau unei confruntări cu întregul Occident. Nu doar că și-au sporit activitățile în Europa și în țările vecine; FSB și-a intensificat, de asemenea, eforturile de a lupta împotriva operațiunilor ucrainene de pe teritoriul Rusiei. Faptul că Putin nu a făcut nicio schimbare radicală în serviciile de securitate în ciuda catastrofei din 2022 a fost privit ca o virtute: din tumultoșii anii 1990, a existat o viziune larg împărtășită atât în rândul conducerii serviciilor de informații, cât și în rândul populației conform căreia orice încercare de revizuire a agențiilor le va slăbi capacitățile, scriu cei doi analiști în Foreig Anaffairs.

Totuși, la baza acestei noi activități s-a aflat și un obiectiv mai mare: revitalizarea războiului general de informații al Rusiei împotriva Occidentului. Acesta este un război care, pentru principalele agenții ruse, datează din primii ani ai erei sovietice. După cum văd oficialii ruși de informații, războiul din Ucraina a lansat a treia rundă a unui mare război de spioni care se desfășoară din 1917.

Prima rundă a acestei lupte, în care primii agenți sovietici s-au confruntat în primul rând cu omologii lor britanici, a început imediat după Revoluția bolșevică. În acel conflict inițial, agenții sovietici au compromis cu succes orice șansă de a stimula rezistența la regimul bolșevic din străinătate. Ei au făcut acest lucru prin desfășurarea unei operațiuni masive și de mare succes cu steag fals, cu numele de cod Trust, în care au atras emigranții ruși activi din punct de vedere politic, precum și spioni britanici, în Uniunea Sovietică pentru a ajuta o falsă organizație anti-bolșevică. Acești activiști anti-sovietici au fost astfel identificați și uciși. Conflictul a atins apogeul în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când spionii ruși au pătruns cu succes în serviciile secrete britanice și, în Statele Unite, au avut acces la Proiectul Manhattan și au furat secretele bombei atomice. În general, oficialii sovietici credeau că au câștigat acest prim tur cu Occidentul.

A doua rundă a războiului de informații nu s-a încheiat însă atât de bine pentru Moscova. În timpul Războiului Rece, KGB-ul nu a reușit să salveze regimul sovietic pe care a jurat să îl protejeze. Apoi, la începutul anilor 1990, agenția a fost aproape distrusă după ce a fost divizată și dezmembrată. Prăbușirea a lăsat cicatrici de durată asupra lui Putin, care a fost martor direct la aceasta, și elitei sale de securitate, în timp ce se luptau pentru a reconstrui un stat rus care și-a pierdut fosta putere. (Putin a construit în cele din urmă FSB-ul pe fostele fundații ale KGB-ului.)

Acum, odată cu declanșarea unui nou mare conflict cu Occidentul, agențiile de informații ale Rusiei încearcă să inverseze eșecurile care au avut loc la sfârșitul Războiului Rece. Și simt o nouă oportunitate, văzând războiul din Ucraina drept salva de deschidere în a treia rundă a războiului de informații.

Sentimentul de continuitate cu predecesorii lor sovietici a căpătat o formă vizibilă chiar în Rusia: în septembrie, Serghei Narîșkin, șeful serviciilor de informații externe al Rusiei, a inaugurat o nouă statuie fondatorului poliției secrete sovietice în curtea sediului SVR din Moscova. Și în noiembrie, FSB a întărit acest mesaj prin sărbătorirea a 100 de ani de la OGPU, poliția secretă sovietică și subliniind rolul OGPU în zdrobirea organizațiilor politice emigrate.

Dar continuitatea depășește cu mult celebrarea faptelor sovietice timpurii. În perioada premergătoare războiului și de atunci, Putin a folosit în mod notabil foștii generali KGB care îi împărtășesc nerăbdarea de a răzbuna umilirea prăbușirii sovietice. Nikolai Gribin, care în anii 1980 a servit ca șef adjunct al operațiunilor de dezinformare în străinătate la filiala de informații externe a KGB, are un rol principal într-un nou think tank rus lansat în 2021, Institutul Național de Cercetare pentru Dezvoltarea Comunicațiilor, care încearcă să modeleze opinia pro-Kremlin în țările din apropierea Rusiei, cu un accent deosebit pe Belarus. (Gribin însuși a scris mai multe rapoarte de cercetare privind opinia publică din Belarus.)

În anii 1980, Alekander Mihailov a slujit în infama Direcție a Cincea a KGB - filiala care a avut sarcina de a elimina subversiunea ideologică, inclusiv dizidenții, muzicienii și liderii bisericii - și a condus operațiuni de dezinformare pentru FSB în anii 1990. Din toamna anului 2021, cu câteva luni înainte de invazie, Mihailov a fost purtătorul de cuvânt neoficial al FSB, promovând viziunea agenției asupra evenimentelor din Ucraina. Așa cum o înfățișează serviciile de informații rusești, războiul pune Statele Unite și Europa împotriva Rusiei, ucrainenii servind doar ca marionete stăpânilor lor occidentali.

Putin și-a propus în mod clar să evite greșelile făcute în timpul Războiului Rece

Alături de Putin, agențiile de spionaj ale Rusiei au tras și câteva lecții importante din războaiele anterioare ale informațiilor sovietice. Deoarece Rusia înfrunta direct Occidentul, războiul din Ucraina a determinat Kremlinul și agențiile sale de spionaj să regândească câteva chestiuni majore de securitate națională care nu fuseseră studiate îndeaproape din 1991. De exemplu, a fost problema închiderii granițelor Rusiei. Kremlinul a decis să nu facă acest lucru, iar de acest lucru a beneficiat serviciile de informații, care pot folosi noul exod al cetățenilor ruși în Europa și în alte țări învecinate pentru a compensa expulzările diplomaților ruși din capitalele europene. Putin și-a propus în mod clar să evite greșelile făcute în timpul Războiului Rece, când sovieticii au restrâns semnificativ mișcarea transfrontalieră a oamenilor, împiedicând agenții de informații sovietici.

Dar a existat o altă problemă presantă pentru Kremlin: cum să impună disciplina. Putin ar fi putut să urmeze abordarea lui Stalin, lansându-se în epurări la scară largă și represiuni în masă. Dar pare să fi învățat că acele măsuri s-au întors împotriva sovieticilor. Putin înțelege că insuflarea fricii este un instrument util, dar că epurările definitive ar dăuna agențiilor – așa cum au făcut-o în anii 1930, când informațiile externe ale sovieticilor și-au pierdut cei mai talentați agenți. Astfel, șeful filialei de informații externe a FSB, Serghei Beseda, a fost inițial reținut și ținut în izolare după primele zile dezastruoase ale invaziei Ucrainei. Dar, după câteva săptămâni, a fost reinstalat, iar epurările mai ample din informațiile militare și FSB pe care mulți se așteptau după revolta eșuată a liderului mercenarilor Wagber, Evgheni Prigojin, nu s-au materializat niciodată.

În general, Putin a adoptat o abordare flexibilă și pragmatică a serviciilor sale de informații, jucând între teama mereu prezentă de epurare și încurajând agențiile să fie mai inovatoare în a recâștiga teren în Occident. Un rezultat pare să fi fost o creștere vizibilă a operațiunilor străine mai ambițioase în ultimul an, inclusiv presupuse operațiuni de sabotaj, precum și exfiltrarea agentului rus în Italia și intensificarea eforturilor de recrutare în mai multe țări NATO, așa cum este evident în cazul unui membru al agenției de informații BND din Germania, care a fost arestat în decembrie 2022 sub acuzația de transfer de informații foarte clasificate către guvernul rus și este acum judecat pentru trădare.

Spioni ca noi

În operațiunea de revenire, agențiile de spionaj ale Rusiei au asimilat și o altă lecție importantă din anii sovietici: utilizarea strategică a ideologiei. În anii 1930, Moscova a reușit să cucerească mulți occidentali pentru cauza sovietică, îndreptându-și argumentele spre deficiențele occidentale, mai degrabă decât promovând doctrina marxistă. La acea vreme, agenții sovietici au aflat că nu aveau nevoie să vândă o ideologie comunistă cu drepturi depline; în schimb, ar putea prezenta Uniunea Sovietică ca o alternativă la imperialismul occidental, subliniind standardele duble și ipocrizia Occidentului și oferind, în contrast, un lider care s-a ridicat împotriva puterilor globale. Aceste idei sunt exact ceea ce agențiile ruse pot pedala acum către potențiali aliați și recruți în noul război de informații al Rusiei cu Occidentul.

În timp ce Rusia se pregătește să intre în al treilea an de război, agențiile sale de informații știu că Kremlinul îi sprijină și le împărtășește paranoia și prejudecățile. Această realitate sugerează că serviciile de spionaj pot conta pe protecția Kremlinului. Dar nu înseamnă că Putin însuși este mai sigur la putere.

În mare parte din ultimii 20 de ani, Putin s-a luptat cu provocarea de a-și controla vasta comunitate de securitate și informații, răspândită într-o țară enormă și în străinătate. La începutul anilor 2000, el a distrus conceptul fostului președinte Boris Elțin de servicii de spionaj concurente, făcând din FSB agenția de top. După anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, Putin a încercat să-și pună la cale forțele de informații trimițând mai mulți ofițeri de rang mediu la închisoare pentru acuzații de corupție.

Dar acest lucru nu a dus la un control mai strict de la Kremlin asupra agențiilor. Acum, odată cu războiul din Ucraina, Putin a încercat să evite greșelile trecutului și să-și mențină loialitatea forțelor de informații. De asemenea, a reușit să-i facă mai puternici, deocamdată, decât în orice moment anterior al războiului.

Dar nu este clar dacă ceva din acestea i-a îmbunătățit controlul asupra lor. Și până acum, Putin nu a făcut nimic pentru a rezolva problema: nu este dispus să repete greșelile lui Stalin de a-și epura agențiile la scară industrială, dar înțelege și că, spre deosebire de anii sovietici, când Partidul Comunist controla KGB, el are alte câteva moduri de a le stăpâni. Dacă lucrurile încep să meargă prost pentru Rusia în război, această dinamică unilaterală ar putea însemna că spionii lui Putin s-ar putea să nu se grăbească să-l salveze.