Blocul de stânga condus de prim-ministrul social-democrat Mette Frederiksen a obţinut o majoritate de un singur loc în urma alegerilor legislative desfăşurate marţi în Danemarca. Alegerile anticipate au avut loc din cauza unui scandal referitor la moartea nurcilor din țară.

După o noapte de suspans până la numărarea tuturor voturilor, coaliţia de cinci partide de stânga a obţinut 87 de mandate, cărora li se adaugă două mandate din Groenlanda şi unul din insulele Feroe, rezultând o majoritate de 90 de locuri.

Social-democraţii au câştigat 50 de mandate din cele 179 ale parlamentului (Folketing), după un scor de 27,5%, cu 1,6 puncte procentuale peste cel din 2019. Ei rămân, de departe, primul partid al ţării, dar, spre deosebire de ultimii trei ani, nu mai mizează pe formarea unui guvern minoritar.

Liderul blocului de stânga, premierul Metter Frederiksen, va forma un nou guvern cu un total estimat de 90 de locuri.

Contrar previziunilor, partidul său social-democrat a câștigat două locuri și și-a asigurat cel mai bun rezultat din ultimele două decenii.

„Am reuşit cele mai bune alegeri din ultimii 20 de ani”, s-a bucurat Mette Frederiksen în faţa susţinătorilor săi.

De partea cealaltă, coaliţia care reuneşte dreapta şi extrema dreaptă a întrunit 72 de locuri, plus un mandat în insulele Feroe.

„Rezultatele alegerilor arată că există din nou o majoritate roşie în parlament”, a admis Jakob Ellemann-Jensen, liderul partidului liberal, care a coborât zece procente faţă de scrutinul anterior.

În ce priveşte extrema dreaptă, divizată în trei partide, aceasta a adunat 14,4% din voturi.

Criză nurcilor

Mette Frederiksen a fost nevoită să convoace alegeri anticipate în octombrie.

Acestea au avut loc în urma scandalului provocat de un raport extrem de critic, publicat în vară, care arăta că guvernul său a gestionat prost sacrificarea nurcilor din fermele de blănuri din Danemarca, în timpul pandemiei de COVID-19.

Conform concluziilor raportului, s-a constatat că ordinul guvernului de a ucide până la 17 milioane de nurci în 2020 nu avea niciun temei juridic.

Deși s-a constatat că Frederiksen nu știa că ordinul era ilegal, raportul a zdruncinat coaliția sa, unul dintre partidele din cadrul acesteia amenințând că își va retrage sprijinul pentru guvern dacă nu va convoca alegeri generale.

Acestea au avut loc la 1 noiembrie.

Mette Frederiksen a declarat că îşi va prezenta miercuri demisia reginei, care ar urma să-i încredinţeze formarea unui nou guvern, după care se anunţă o fază de negocieri îndelungate.

„Alegerile au arătat că nu mai există o majoritate în spatele guvernului în forma sa actuală”, a spus Mette Frederiksen, potrivit BBC.