România derulează programe de înzestrare cu tancuri, blindate grele sau obuziere autopropulsate, dar acestea nu se vor putea deplasa în caz de nevoie din cauza infrastructurii rutiere șubrede.

Nu toate podurile din România rezistă să fie traversate de tancurile Abrams FOTO Getty Images

România a primit aprobarea de a cumpăra din SUA tancuri moderne Abrams M1A2 SEPv3 , este în plin proces de dotare cu blindate Piranha 5 și este în curs de a selecta ce obuziere autopropulsate vor ajunge la miliarii noștri. Toate aceste echipamente sunt extrem de performante, dar și foarte grele, fapt care le face aproape imposibil de utilizat în condiții de luptă din cauza unei infrastructuri rutiere care este la pământ.

Analistul militar Aurel Cazacu susține că realizarea unei infrastructuri corespunzătoare, în special refacerea rețelei de drumuri și poduri în estul țării, cel puțin, este de importanță strategică. „Un tanc Abrams are peste 60 de tone, iar un blindat greu Piranha 5 are aproape 40 de tone. Un obuzier autopropulsat ajunge și el la 50 de tone. Ca să nu mai spun că un tanc cu tot cu platforma de transport rapid cântărește cam 100 de tone. Cam câte poduri rezistă la asemenea greutăți? Nu multe, vă spun eu. Și mă refer la podurile din rețeaua Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR - n.red.), dar mai ales la cele care sunt în subordinea consiliilor județele, pe acele drumuri județene și comunale. Multe dintre ele au și peste 100 de ani și sunt construite din lemn. Nu rezistă la un asemenea tonaj. Din acest motiv, coloanele militare trebuie să ocolească și cu zecile de kilometri atunci când merg din punctul A în punctul B. Cum se întâmplă acum la Cincu. Militarii francezi de acolo sunt nevoiți să ocolească pe la Didrif, pentru că podul de la Voila a fost atât de șubred încât a și fost dărâmat. În vreme de pace îți permiți așa ceva, cu toate că nu este fezabil din punct de vedere economic, dar pe vreme de război nu poți pune bază pe un astfel de plan pentru că viteza de reacție trebuie să fie minimă. Este crucial acest detaliu. Drept urmare, refacerea infrastructurii rutiere în zona de est devine primordială mai ales în contextul războiului din Ucraina“, spune analistul militar.

Rușii pot fi tentați

O părere similară are și generalul american Ben Hodges, care a declarat că trebuie să înțelegem că infrastructura precară este o vulnerabilitate pentru România, ca întreg, nu doar pentru armată. Securitatea României are doi piloni importanți – apartenența la NATO și parteneriatul cu Statele Unite. Ambele asigură un nivel de protecție nemaiîntâlnit în istoria țării, dar România trebuie să își refacă infrastructura, care este un element vital pentru a pune în practică măsurile de descurajare împotriva Rusiei.

„Vorbesc atât de mult despre infrastructură pentru că trebuie să demonstrăm că ne putem mișca la fel de repede sau mai repede decât forțele ruse. Dacă rușii văd că ar putea ajunge la Focșani, să zicem, mai repede decât noi, atunci ar putea fi tentați să facă ceva“, avertizează generalul american, care face o paralelă cu situația din flancul de nord al Alianței. „La fel și în Lituania, în coridorul Suwaki. Dacă rușii cred că ar putea fi primii acolo, mai repede decât noi, atunci ar putea fi tentați să o facă“, a precizat Hodges, conform defenseromania.ro . Practic, Ben Hodges spune că degeaba ai la dispoziție, sau aliații ar putea să îți furnizeze, cele mai performante tancuri, dacă e nevoie de zile întregi pentru a străbate România.

Bani europeni

„În prezent, CNAIR are în administrare 1.047 de poduri încadrate în clasele tehnice 4 și 5“, a declarat Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al instituției.

Tehnic vorbind, cele de gradul 4 au nevoie de lucrări ample de reabilitare sau chiar de înlocuirea unor elemente, iar cele de grad 5 practic nu prea mai pot fi utilizate deoarece au atins cea mai avansată stare de deteriorare. 933 de poduri sunt de grad 4, iar 114 sunt catalogate la grad 5. „La podurile din clasele tehnice 4 și 5 nu se execută lucrări de întreținere, ci doar de reabilitare, consolidare și realizarea de poduri noi. Orice lucrare la aceste poduri este demarată în urma unei expertize tehnice care stabilește exact tipul de lucrare care trebuie executat. Dintre aceste poduri, 37 sunt cuprinse în programul de mobilitate militară, iar 22 de poduri sunt cuprinse în programul Connecting Europe Facility. Lucrările de reabilitare a podului de la Ovidiu, prins în programul de mobilitate militară, sunt în fază finală și urmează să fie recepționate“, a precizat Alin Șerbănescu pentru „Adevărul“.

De precizat că nu aceasta este „imaginea“ situației rețelei de poduri din România deoarece aici nu sunt cuprinse și cele de pe drumurile județene, care sunt cele mai folosite de echipamentele militare în caz de conflict. Concret, mai vorbim de încă câteva mii de astfel de amenajări, multe aflate în stare jalnică.

Aurel Cazacu susține că nu banii lipsesc pentru realizarea acestei rețele de poduri. „Putem accesa fonduri europene sau bani de la NATO. Toată lumea știe că noi și Polonia apărăm partea estică a continentului. Totul este să facem un plan atent documentat pentru a fi eligibil la finanțare. Oricum mai trebuie să luam ceva în calcul: aceste proiecte de investiții vor pune umărul la dezvoltarea unor localități, la progresul unor întregi zone. Trebuie spus că aceste obiective vor fi utilizate în peste 95 la sută din cazuri de către civili, deci pun umărul la bunăstarea comunităților“, a precizat expertul.