Dronele rusești bagă zâzanie între Kiev și București. Ce spun experții | ANALIZĂ
România și Ucraina nu ajung la un numitor comun în ceea ce privește căderea unor drone rusești pe teritoriul românesc. Ucraina insistă că acestea ar fi căzut și explodat în România, iar autoritățile române neagă. Specialiștii atrag atenția că este necesar un consens și precizează că un accident de acest fel nu poate declanșa activarea articolului 5 din tratatul NATO.
Presupusa explozie a unei drone ruse pe teritoriul României FOTO Twitter
Purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe susține că mai multe drone rusești au căzut și s-au detonat pe teritoriul românesc în timpul atacului din noaptea de 3 spre 4 septembrie.
Acesta a publicat și o fotografie care arată flăcările unei explozii pe malul opus al fluviului Dunărea. De asemenea, și ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, susține că Kievul are dovezi fotografice care arată că dronele rusești au lovit teritoriul românesc.
România neagă
Reprezentanții de la Externe şi Apărare au negat informațiile transmise de partea ucraineană.
„Am văzut că Rusia continuă cu cinism să atace infrastructura civilă, nepermițând Ucrainei să-și exporte cerealele. Desigur, există riscul de accidente sau incidente, dar deocamdată nu a fost cazul“, spus Luminița Odobescu, ministrul Afacerilor Externe.
Ulterior, reacţii au venit şi de la preşedintele României, şi de la premierul Marcel Ciolacu.
„Noi avem control total asupra spațiului național. Am verificat absolut tot. Nu există nimic ce a ajuns în România. Dar, da, suntem îngrijorați. Aceste atacuri au loc la o distanță mică de granița românească. Azi am avut atacuri la 800 de metri de granița noastră. Suntem însă alerți, atenți și suntem în cadrul NATO foarte bine apărați. România beneficiază de garanții de securitate extrem de puternice. Cele mai puternice din toată istoria noastră“, a spus Klaus Iohannis, în timpul unei vizite la baza militară de la Cincu.
Expert în securitate: Încă nu sunt dovezi concrete
Contactat de „Adevărul“, Cristian Barna, expert în securitate, susține că „nu este o idee foarte bună pentru Ucraina și România să nu lămurească această situație“, precizând că încă nu sunt dovezi concrete „nici pentru partea română, nici pentru partea ucraineană să credem una dintre variante“.
„Aici discutăm despre ceea ce înseamnă o foarte precisă triangulare a acestei drone. În primul rând trebuie să ne asigurăm că toate semnalele geografice sunt corecte. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean ar trebui să aducă argumente referitoare la geolocalizare“, a precizat Cristian Barna.
Fostul ofițer de intelligence a subliniat că este nevoie de coordonate geografice foarte clare, o imagine nefiind de ajuns: „Tu, prima dată, trebuie să comunici cu partea românească, să îi dai coordonatele, să îi dai poza și să aștepți să meargă românii acolo să spună dacă au găsit ceva sau nu“.
Referitor la posibila atragere a NATO în conflict printr-o astfel de situație, expertul în securitate a precizat că acest lucru nu este posibil: „Este prea puțin ca să se întâmple acest lucru“.
Fostul ofițer de informații a comparat situația din prezent cu incidentul din toamna anului 2022, când o rachetă a căzut pe teritoriul Poloniei: „Și atunci, și acum, chiar dacă s-ar dovedi că această dronă a căzut pe teritoriul național al României, ea a căzut singur din cauză că a fost atinsă de o dronă antiaeriană sau dintr-un defect de programare a traiectoriei. Nu avem intenția ca Federația Rusă să lovească teritoriul național al României. Niciodată articolul 5 nu ar putea fi invocat dacă nu există o intenție agresivă și proporțională cu amenințarea. Faptul că cade din greșeală o dronă sau suntem loviți de o dronă în mod intenționat nu este momentul în care articolul intră în vigoare“.
Articolul 5 din Tratatul NATO face referire la apărarea colectivă și prevede că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor, ceea ce ar putea declanșa deliberările privind un potențial răspuns militar.
Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, a declarat, pentru „Adevărul“ că trebuie să avem încredere în ce au comunicat autoritățile române, în sensul că nu a căzut accidental niciun obiect militar.
Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, a declarat, pentru „Adevărul”, că trebuie să avem încredere în ce au comunicat autoritățile române, în sensul că nu a căzut accidental niciun obiect militar.
„Din punctul de vedere al mandatului unui ministru de Externe, aici mă refer la Ministerul de Externe de la Kiev, nu te poți subroga drepturilor unui alt stat în ceea ce privește evaluarea sau aprecierea unui eveniment de această natură. Repet, nu poate fi pusă în oglindă interpretarea pe care ministerul de Externe de la Kiev o dă în ceea ce privește acest eveniment față de România“, a precizat fostul ministru de Externe.
De asemenea, Diaconescu susține că Ucraina nu a făcut un secret că și-ar dori ca NATO să fie mai activă în sprijinul pentru contracararea agresiunii Rusiei.
„Pe de altă parte, NATO a spus clar că nu va exista niciun fel de angajament cu Federația Rusă. Din această perspectivă, într-o formă sau alta, nu se pune problema unui angajament militar al NATO, inclusiv al statelor membre, în ceea ce privește conflictul din Ucraina“, a afirmat fostul demnitar.
Sursa: adevarul.ro
