Rusia a folosit deja drone iraniene „sinucigașe” pentru a teroriza populația ucraineană. Dacă rușii vor folosi rachete balistice iraniene, rezultatele ar putea fi devastatoare, avertizează expertul în intelligence militar Ionuț-Vlad Șutea.

Expertul în intelligence militar Ionuț-Vlad Șutea vorbește despre efectul pe care l-ar putea avea asupra războiului din Ucraina rachetele și dronele iraniene.

Adevărul: De ce folosește Rusia drone iraniene în Ucraina?

Ionuț Șutea: Dronele iraniene Shahed-136 au permis Rusiei să continue și să crească numărul atacurilor cu rază lungă în Ucraina. Rusia a cerut asistență Iranului deoarece propriul stoc de rachete de croazieră și muniție ghidată cu precizie a ajuns la un nivel alarmant de scăzut. Practic, dronele Shahed sunt mai degrabă niște rachete de croazieră destul de rudimentare, iar, tehnic vorbind, le lipsesc anumite caracteristici pentru a fi cu adevărat „loitering munitions” (așa-zisele „drone sinucigașe”).

„Rușii au bombardat parcuri, locuri de joacă pentru copii, blocuri...”

Ce ținte au fost vizate?

Rusia a folosit dronele Shahed pentru a teroriza populația ucraineană țintind centrele urbane și infrastructura critică civilă. Rușii au bombardat parcuri, locuri de joacă pentru copii, blocuri și stații electrice. Infrastructura energetică a Ucrainei a fost vizată în mod sistematic prin intermediul dronelor Shahed. E clar că Rusia dorește să facă viața ucrainenilor cât mai grea, lăsându-i în beznă și frig chiar în pragul iernii. Campania de atac cu drone Shahed a avut loc cu puțin după avansarea lui Surovikin în funcția de comandant al forțelor ruse în Ucraina. Surovikin a ținut să-și facă un debut în forță, atât pentru a răzbuna pierderile din Harkov, cât și pentru a mulțumi vocile ultranaționaliste care cereau noi campanii de bombardament asupra orașelor ucrainene.

Pot aceste drone să ofere un avantaj strategic important Rusiei?

Nu pot spune că Rusia a câștigat vreun avantaj strategic din această campanie. Dimpotrivă, caracterul terorist al acestei campanii i-a mobilizat și mai mult pe ucraineni și a forțat mâna Occidentului să transfere mai multe sisteme de apărare aeriană în Ucraina.

Cum pot fi neutralizate aceste drone iraniene?

Problema este că sistemele precum Shahed, fie că sunt „loitering munitions” (așa-numitele drone sinucigașe) sau rachete de croazieră, zboară la altitudine joasă și foarte mici. În consecință, pot trece cu ușurință fără să fie detectate fiindcă au o semnătură radar redusă. Detectarea este doar prima problemă. Există, de asemenea, problema utilizării metodei corecte de interceptor și pentru asta este o dezbatere continuă cu privire la ceea ce funcționează cel mai bine.

Deși nu există o soluție definitivă pentru a contracara aceste sisteme de tip loitering munition sau a rachetelor de croazieră cu dimensiuni atât de reduse, ucrainenii au reușit să intercepteze un număr ridicat de drone Shahed folosind diverse metode. Tunurile antiaeriene Ghepard, rachetele sol-aer IRIS-T, interceptările ale avioanelor de vânătoare, sisteme de război electronic și chiar armele de calibru mic au reușit să doboare mai multe astfel de drone. Sunt soluții costisitoare, complicate, însă trebuie să gândim la faptul că astfel se evită pierderi umane și distrugeri materiale.

Cât de credibile sunt informațiile privind folosirea de către ruși a rachetelor balistice iraniene în Ucraina?

Cred că este probabil ca Rusia să primească rachete balistice iraniene. Informația pare să fie scursă atât din comunitatea de informații americană, cât și din cea ucraineană. Premisa este credibilă, mai ales dacă ne gândim, în primul rând, că iranienii au de unde să dea, și rușii au ce să ofere la schimb (avioanele Su-35 refuzate de Egipt adună praf la fabrica Sukhoi din Komsomolsk-on-Amur și ar putea fi tentante pentru Iran). Iranul a adunat cel mai mare și mai divers arsenal de rachete balistice din Orientul Mijlociu. Pe baza rachetelor sovietice de tip Scud-B obținute din Coreea de Nord și Libia, iranienii au produs peste 20 de modele noi de rachete balistice. Aceste rachete au raze cuprinse între între 300 și 2.000 de kilometri și pot fi armate cu aproape o tonă de explozibil, spre deosebire de dronele Shahed ce au o focar de până în 50 de kilograme.

Ce efecte ar putea avea folosirea rachetelor iraniene în Ucraina?

Dacă sunt furnizate, rachetele balistice iraniene ar putea lansa atacuri relativ precise și devastatoare asupra infrastructurii critice ucrainene, a nodurilor de comandă și control și asupra zonelor cu o densitate mare de oameni, inclusiv baze militare. Mai rămâne de văzut dacă iranienii nu se răzgândesc după umilința suferită de Rusia în Herson. Dacă ploaia de rachete iraniene va fi la fel de devastatoare pe cât ne așteptăm, Occidentul trebuie să se pregătească să răspundă”.

Cum ar putea Occidentul să răspundă?

Furnizarea de rachete ATACMS pentru HIMARS-urile ucrainenilor ar putea fi un răspuns echitabil, având în vedere cu ucrainenii au stoc foarte scăzut de rachete balistice Tochka-U.

Transferul de sisteme de apărare antirachetă, cum ar fi Patriot, ar fi ideal, dar nicio țară nu are un surplus de astfel de sisteme pentru a le putea dona, asta fără să luăm în considerare timpul necesar pentru a pregăti personalul militar în așa fel încât să le poată manevra corect și eficient.

Cine este Ionuţ Şutea

Ionuț-Vlad Șutea este analist și instructor în Intelligence din Surse Deschise (OSINT), specializat pe sisteme militare și conflicte armate. A fondat T-Intelligence, o platformă care are scopul de a informa cetățenii transatlantici cu privire la problemele de securitate de interes comun. Analizele T-Intelligence au apărut în Forbes, Janes și în rapoarte de securitate guvernamentale. A fondat Knowmad, un training în metode de cercetare și analiză în OSINT prin care a pregătit peste o sută de cursanți inclusiv din zona guvernamentală. Are un masterat în studii de securitate, intelligence și studii strategice de la Universitatea din Glasgow, unde şi predă periodic pe aceste teme.