România nu se numără printre cele 25 de state membre ale Uniunii Europene care au aprobate operațiuni aferente Planului Juncker, potrivit unui mesaj al ministrului Finanțelor Publice, Anca Dragu, transmis, miercuri, într-o conferință de presă a Institutului European din România (IER).

"Sunt peste 220 de operațiuni deja aprobate în cadrul Fondului European pentru Investiții Strategice (FEIS) în 25 din cele 28 de state membre. România nu se află printre acestea, dar este important de știut că deja au fost angajate resurse totale de peste 11 miliarde euro. Acestea reprezintă împrumuturi, iar valoarea proiectelor și investițiilor mobilizate în total trece de 80 de miliarde de euro, reprezentând deja 26% din ținta totală asumată în cadrul planului", a spus Dragu, într-un mesaj transmis de Angela Carabaș, șef de serviciu pentru coordonarea cooperării financiare internaționale în Ministerul Finanțelor Publice.

Potrivit acesteia, MFP, alături de celelalte instituții, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, a fost implicat în negocierea regulamentului numărul 1017/2015 care oferă fundamentul juridic pentru acest plan.

Studiul "Planul de investiții al Comisiei Juncker și potențialul impact asupra economiei românești", prezentat, miercuri, la IER, arată că planul Juncker ar putea crește produsul intern brut al României cu 0,95 puncte procentuale în primul an, în varianta pesimistă, și cu 4,75 puncte în cea optimistă .

"Scenariul pesimist este bazat pe rata actuală de creștere a stocului de capital, de 1%. Din graficul cumulativ al funcției impuls-răspuns se observă că, într-un an, această rată ar duce la o creștere a PIB-ului de 0,95 puncte procentuale/an. Scenariul realist este bazat pe o creștere a stocului de capital cu 3 puncte procentuale. Acest aport ar conduce la susținerea tendinței actuale a economiei românești, deci la o creștere susținută a PIB-ului de aproximativ 2,85 — 3 pp/an. De asemenea, prognozele puse la dispoziție de Comisia Europeană pentru România prezintă o rată de creștere anuală pentru 2015 și 2016 de aproximativ 2,7 și 2,9 procente și încorporează noul aport investițional", se arată în document.

Potrivit acestuia, scenariul optimist este bazat pe o rată de creștere a stocului de capital de 5 procente. Această rată este egală cu cea din perioada boom-ului economic, înainte de apariția crizei economice în România.

"În condițiile unui grad ridicat de acceptare al proiectelor depuse pentru planul Juncker, creșterea de 5 pp a stocului de capital ar conduce la o rată de creștere a PIB-ului anual de 4,75 pp", informează sursa citată.

România are nevoie de resursele puse la dispoziție prin Fondul European de Investiții Strategice (FEIS), spune studiul, pentru a acoperi decalajele semnificative de dezvoltare față de restul UE.

"De pildă, față de statele din UE învecinate, România ocupă ultimul loc la calitatea infrastructurii, sănătate și educație primară, educație superioară și formare profesională și penultimul loc la dezvoltarea tehnologică, a afacerilor și inovare", menționează sursa citată.

De asemenea, studiul precizează că planul de investiții al Comisiei Juncker a fost lansat într-un moment critic al UE: reducerea semnificativă a investițiilor, cu 15% în anul 2014 față de anul 2007, caracterizat de apetitul redus pentru risc, în lipsa investițiilor private. În acest context, scopul planului este de a mobiliza investiții de până la 315 miliarde euro din surse publice și private, pe baza garanției UE de 21 miliarde euro, pentru a contribui la relansarea economică și la crearea de locuri de muncă prin sprijinirea investițiilor în economia reală.

Planul de investiții este structurat pe trei piloni, respectiv mobilizarea finanțării, susținerea investițiilor care au ca destinație economia reală și îmbunătățirea mediului investițional.

AGERPRES/(AS — autor: Florin Bărbuță, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruștei)