Pe 19 februarie se împlinesc 147 de ani de la nașterea „titanului” Constantin Brâncuşi. Sculptorul Coloanei Infinitului a trăit o iubire pătimașă, umbrită de gelozie, cu artista Maria Tănase, de care s-a despărțit cu vorbe grele.

Fascinanta poveste de iubire dintre cei doi artiști a început la Paris, în anul 1938, când Constantin Brâncuşi avea 62 de ani, iar Maria Tănase 25 ani.

S-au întâlnit cu ocazia unei expoziţii de artă populară organizată de Dimitrie Gusti, care a invitat-o pe Maria Tănase să facă o vizită la atelierul sculptorului, doar că întrevederea a luat rapid un alt curs din clipa în care cei doi mari artişti români s-au îndrăgostit nebuneşte unul de celălalt.

„Invective din partea neichii Costache”

Interpreta de muzică populară nu a mai plecat din atelierul sculptorului două zile şi două nopţi, ratând chiar un important recital programat, lucru care l-a înfuriat peste măsură pe Dimitrie Gusti.

„Brâncuşi a cunoscut-o intim pe Maria Tănase. S-au întâlnit pe linia folclorului muzical, a inteligenţei şi a mondenităţii. S-au văzut prima dată la Paris. Era fatal ca să se întâlnească la o expoziţie din 1938, pe care o serveau sub diriguirea lui Dimitrie Gusti, să se împrietenească fulgerător, să se iubească, să se despartă cu invective din partea neichii Costache”, scrie Petre Pandrea în cartea „Brâncuşi - Amintiri şi exegeze”.

„Mă apucă un dor de ţară, de oltenii tăi şi-ai mei”

Diferenţa de vârstă n-a fost un obstacol între cei doi, iar dragostea pe care Brâncuşi i-a purtat-o Mariei Tănase e cum nu se poate mai frumos redată în cuvintele de alint pe care sculptorul le spunea frumoasei interprete a folclorului românesc.

„Când te ascult cum le zici, Mărie, aş fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru o Pasăre Măiastră!… Am colindat toată lumea, mă cunoaşte tot pământul prin ce m-am priceput să fac, dar când aud cântecele noastre, mă apucă un dor de ţară, de oltenii tăi şi-ai mei, de apa tânguitoare a Jiului, de satul meu…“.

Gelozia a fost cea care a pus capăt poveștii de iubire dintre cei doi, iar de la dulcile cuvinte de alint, sculptorul a trecut la vorbe dureroase.

Constantin Brâncuşi i-a spus Mariei Tănase că ea nu cântă, ci boceşte, a acuzat-o că îşi iroseşte talentul prin cârciumi şi i-a cerut să meargă la Operă, dacă vrea să se considere artistă.

„O plângătoare profesionistă, ajunsă bună pentru zaiafeturi de trântori”

Gelozia acestuia a pus însă sfârşit iubirii pătimaşe dintre cei doi.

„Casandră antică, o plângătoare profesionistă, ajunsă bună pentru zaiafeturi de trântori“, acestea au fost vorbele spuse de sculptorul gelos artistei.

Povestea lor de iubire s-a încheiat la doar un an de relație, după ce Maria Tănase a participat la Expoziţia Internaţională de la New York, unde a și cunoscut un succes fulminant.

Nu l-a uitat însă niciodată pe Brâncuşi, relaţia ei cu artistul fiind marea iubire a vieţii ei.

După mulți ani de la despărțirea de Maria Tănase, Brâncuşi declara că nu regretă nimic.

„A durat până când ne-am plictisit definitiv unul de celalalt“, spunea sculptorul despre relaţia cu Maria Tănase.

La moarea lui Brâncuşi, în 1957, Maria Tănasea a suferit enorm. Și-ar fi dorit să ridice în memoria lui Brâncuşi o şcoală de muzică folclorică la Târgu Jiu, sperând să aşeze în oraşul în care Brâncuşi ridicase Poarta Sărutului şi să transmită mai departe dragostea ei pentru cântec prin intermediul şcolii. Dar visul său a rămas în stadiul de dorință.

Maria Tănase a mai trăit doar șase ani după moartea lui Brîncuși. A a murit pe 22 iunie 1963, cu câteva luni înainte de a împlini 50 de ani.