„De când a venit vorba de aducerea în România a ivermectinei (circa 20 lei/cura) toţi comunicatorii-medici-politicieni sau nepoliticieni, cu timp de emisie media practic nelimitat, s-au năpustit asupra ei cu sălbăticie, ignorând abundenţa datelor publicate: au invocat lipsa studiilor clinice, reacţiile adverse, uzul exclusiv veterinar, etc. – minciuni greu de înţeles, pentru că cei care le spun cu sânge rece au totuşi pregătire medicală. Aşadar, în cel mai bun caz, nu ar fi trebuit să piardă o buna ocazie să taca din gura”, a susţinut Damian într-o opinie publicată în ZF.

CEO-ul Terapia a arătat că există studii cu rezultate promiţătoare privind invermectina, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii a stabilit că este un medicament sigur:

„Pentru cei încă interesaţi de ivermectina, laureat Nobel, stăm cam aşa:

- 27 studii anti-Covid, în care au fost incluşi 6612 pacienţi, cu rezultate bune;

- OMS, care monitorizează reacţiile adverse şi decesele cauzate de tratamentele repozitionate anti-Covid, arată că ivermectina, urmărită încă din 1992, este un medicament sigur;

- trei ţări din UE (Slovacia, Bulgaria şi unele spitale din Cehia) şi alte 12 de pe planetă, totalizând 1,5 miliarde oameni, au inclus medicamentul în protocolul anti-Covid; Japonia aşteaptă rezultatele unui studiu randomizat pentru a lua decizia finală:

- România nu e în stare să ia o decizie, se pasează verdictul la Organizaţia Mondiala a Sănătăţii WHO (care are cel mult rol consultativ) şi Agenţia Europeana a Medicamentului EMA (care nu se ocupa de aşa ceva).”

CEO-ul Terapia a mai arătat că „pericolul cel mai mare este că acest antiparazitar ieftin reconvertit anti-Covid poate intra în uz fară sponsor, la fel că alte 3 antivirale ieftine care sunt utilizate în protocolul terapeutic din Romania. Prin sponsor înţelegem o companie sau o instituţie care finanţează un studiu clinic ce urmăreşte lansarea unui medicament. Adică cineva care plăteşte pentru intrarea pe piaţă.”

„Adevărul” a discutat , în ianuarie, cu rectorul UMF Cluj, Anca Dana Buzoianu, şeful disciplinei de Farmacologie, Toxicologie şi Farmacologie Clinică a Facultăţii de Medicină Cluj-Napoca, despre folosirea ivermectinei la profilaxia sau tratamentul COVID-19.

În primul rând, dacă discutăm despre ivermectina disponibilă în acest moment în România, cea de uz veterinar, Buzoaianu a atras atenţia că „administrarea medicamentelor de uz veterinar la om, chiar dacă este aceeaşi substanţă, poate produce reacţii adverse notabile, în primul rând din cauza diferenţelor în condiţionarea farmaceutică a preparatelor, a excipienţilor folosiţi la preparare, cât şi datorită diferenţelor între dozele folosite la animal/om”.

Concret, a precizat Buzoianu: „se pot produce toate reacţiile adverse prevăzute în prospect, cele mai frecvente fiind: cefalee, tulburări digestive cu greţuri şi diaree, dureri musculare, slăbiciune etc. Rar, pot să apară dureri de spate, dureri precordiale, tahicardie, confuzie, convulsii, pierderea conştienţei. Reacţiile anafilactice sunt foarte rare. Aceasta nu este înşiruirea exhaustivă a tuturor reacţiilor adverse, pentru acestea puteţi consulta prospectul medicamentului.”

Rectorul UMF susţine că în acest moment există numeroase studii în desfăşurare privind folosirea ivermectinei la tratamentul anti-COVID-19:

„În studiile efectuate ulterior (după 2000) s-au pus în evidenţă şi efecte antibacteriene, antivirale şi chiar anticanceroase pentru ivermectină. Efectul antiviral a fost studiat pe mai multe virusuri, atât in vitro cât şi in vivo, în special pe ARN virusuri (West Nile Virus, Venezuelan Equine Encephalitis Virus, Influenza, etc). Aceste studii efectuate până în 2020 şi profilul de siguranţă bun, i-au facut pe unii cercetători să se gândească la posibilul efect al ivermectinei şi asupra noului coronavirus. Efectul a fost demonstrat in vitro de către cercetătorul australian Caly, el fiind deschizătorul de drumuri pentru cercetările ulterioare ale acestei substanţe în infecţia cu SARS-COV2 la om. Studiile clinice efectuate pe pacienţi, limitate ca număr, par să susţină efectul benefic asupra acestui virus. Trebuie subliniat faptul că există numeroase studii în desfăşurare, acestea fiind înregistrate în Registrul trialurilor clinice din Uniunea Europeană.”

Cât despre introducerea ivermectinei în terapia pacienţilor cu COVID 19 din România, medicul susţine că „trebuie să ţinem seama că în ţara noastră nu există ivermectină pentru uz uman, doar ivermectină pentru uz veterinar şi nu se recomandă utilizarea formelor farmaceutice (comprimate, soluţie orală) utilizate la animale în tratamentul la om. Aprobarea ivermectinei pentru uz uman depinde fie de Agenţia Europeană a Medicamentului (dacă se doreşte aprobarea substanţei pentru toate ţările membre ale UE), fie de Agenţia Naţională a Medicamentului (dacă se urmăreşte doar aprobarea pentru România).”

Buzoianu precizează că că totuşi „în prezent, ivermectina este utilizată în principal în studii clinice pentru tratamentul COVID 19, existând puţine ţări care au aprobat-o efectiv, introducând-o în lista de indicaţii. În SUA, se utilizează de aproximativ 6 luni, dar utilizarea este ”off label”. În Europa, prima ţară care a aprobat (în urmă cu câteva zile) ivermectina, atât pentru profilaxia, cât şi pentru tratarea pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus, este Slovacia. Trebuie precizat însă că aprobarea este temporară, pentru o perioadă de 6 luni.”

Damian a mai susţinut că medicii care vin cu noi scheme terapeutice sunt ridiculizaţi: „Şi, că să nu rămână nimeni nepedepsit, se încearcă şi ridiculizarea medicilor care au venit cu idei noi de scheme terapeutice, săvârşind blasfemia de a sugera completări la protocolul anti-Covid din Romania, care funcţionează neîndurător: daca ai dat tot ce-i în protocol şi pacientul nu a fost salvat, atunci nu putea fi salvat. Adică nu exista nimic altceva care ar putea ajuta, iar medicii care vor să încerce ceva nou, sunt inamicii sistemului sanitar, o fortăreaţă impenetrabila de cumetrii, tovarăşii, interese şi alianţe care gestionează 60 miliarde de lei pe an.”

Ca să fie şi mai clar la ce medici se referă, Damina a amintit de claritromicină „despre care s-a vorbit mult în ultima vreme”, care este într-o situaţie similară cu invermectina „nu are un sponsor pentru studii clinice (da, este ieftină), astfel încât nu vom avea evidenţe medicale pe care să ne bazăm;”

CEO-ul Terapia a mai susţinut că „cel mai scump medicament din protocolul Covid, 8000 lei/cura „se foloseşte în continuare în Romania desi datele clinice au arătat că nu are beneficii”.

Damian a mai precizat că din cauză că nu au existat sponsori şi alte medicamente ieftine pentru COVID au fost supuse unei campanii de „asasinare”: ibuprofen, paracetamol, hidroxiclorochină, umifenovirului.

Trebuie să precizăm că în momentul începerii discuţiilor despre invermectină ca potenţial tratament pentru COVID-19, CEO-ul Terapia şi-a arătat disponibilitatea de a importa acest medicament, având în vedere că în România există doar în varianta pentru uz veterinar.