Dragnea a devenit oficial șeful procurorilor. Români, treziți-vă! Suntem pe cont propriu, nu vă faceți iluzii!
Cu noua ordonanță de urgență adoptată pe furiș, Liviu Dragnea face pasul hotărât către preluarea controlului asupra conducerii Parchetelor, stabilind și un termen precis pentru asta: 45 de zile. Presa și specialiștii s-au pierdut în numeroase explicații de ordin tehnic, însă merită subliniat caracterul pur politic al OUG-ului, scrie jurnalistul Dan Tăpălagă pe G4Media.ro .
Suntem puțin trecuți de jumătatea lunii februarie iar Guvernul a creat toate premisele ca la în prima parte a lunii aprilie, deci cu mai puțin de două luni înainte de alegerile europarlamentare, conducerea Parchetelor (Parchet General, DNA) să treacă sub controlul majorității PSD – ALDE.
Prin limitarea interimatelor la 45 de zile, prin mutarea avizului pentru funcțiile de procuror – șef de la secția de procurori a CSM la plen, prin introducerea noutății ca și judecătorii care au fost procurori să poată candida la șefia Parchetelor, Dragnea și-a creat cadrul necesar pentru a-și instala oamenii la șefia instituțiilor care îi pun în pericol libertatea, banii și puterea.
Un indiciu că viitorii procurori – șefi sunt probabil selectați deja îl găsim în modificarea care le permite judecătorilor care au fost procurori să candideze la șefia parchetelor. O modificare aparent fără noimă, în contradicție chiar cu teoria actualei puteri care a tot insistat pe ideea separării carierei judecătorilor de cea a procurorilor.
Singura explicație plauzibilă este că cineva a identificat deja printre judecători candidatul ideal pentru Parchetul General, DNA sau altă funcție de conducere din parchete și i-a deschis drumul către funcție. N-ar fi prima modificare cu dedicație. Tot prin ordonanța de ieri, Tudorel Toader schimbă condițiile de vechime necesare pentru promovarea la Curtea Supremă, astfel încât judecătoarea Alina Ghica, de exemplu, prietenoasă cu dosarele lui Dragnea, să poată ajunge acolo.
De la momentul publicării OUG-ului în Monitorul Oficial, independența procurorilor mai are de trăit fix 45 de zile. Procurorii vor intra apoi oficial în epoca Dragnea. Ceasul ticăie iar la capătul acestui termen președintele Klaus Iohannis va fi obligat să numească propunerile puse pe masă de Tudorel Toader. Liderul PSD a subliniat marți seara că ”președintele trebuie să-și exercite prerogativele”, precizând că a discutat cu Tudorel Toader variantele de urmat în cazul unui nou refuz de a semna decretele de numire în funcție la șefia parchetelor.
Ministrul justiției va fi însă doar poștașul lui Dragnea și Tăriceanu. Liderii PSD și ALDE își vor împărți funcțiile în Parchete, la fel cum și le-au târguit Băsescu și Ponta în 2013. De notat satisfacția cu care Liviu Dragnea a calificat, marți seara, OUG-ul lui Tudorel Toader drept ”în regulă” și ”necesară”.
”Ce legătură are ordonanța aia cu mine?”, a întrebat Dragnea, rugat să comenteze criticile președintelui Iohannis. Șeful statului afirmase, într-o postare pe Facebook, că ”Guvernul PSD vrea să creeze prin ordonanțe de urgență un statut special pentru cei care au probleme în justiție.”
De ce OUG-ul îl ajută totuși pe Dragnea, într-un mod foarte direct? Parchetele funcționează pe principiul controlului ierarhic. Nu întâmplător, prin OUG-ul adoptat ieri Guvernul a mai operat o modificare cu dedicație, blocând posibilitatea ca procurorul general să infirme actele secției speciale pe care le consideră nelegale sau netemeinice.
Or, secția specială de investigarea a magistraților a cerut deja de trei ori dosarul Tel Drum, pe motiv ca ar fi implicați magistrați. Daca secția specială ar clasa acest dosar, de pildă, procurorul general încă în funcție dar nici următorul n-ar putea interveni sub nici o formă pe principiul controlului ierarhic. Valabil și pentru actele de urmărire pe care procurorul Adina Florea de la secția specială le face în dosarul Kovesi.
Modificarea operată de OUG-ul lui Toader încalcă flagrant o decizie a Curții Constituționale din ianuarie 2018, care a stabilit clar că secția specială nu este o structură autonomă, ci procurorul șef de secție este subordonat ierarhic procurorului general.
Or, Guvernul a stabilit prin OUG că ”ori de câte ori Codul de Procedură Penală sau alte legi speciale fac trimitere la procurorul ierarhic superior în cazul infracțiunilor de competența Secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție, prin aceasta se înțelege procurorul șef al secției, inclusiv în cazul soluțiilor dispuse anterior operaționalizării acesteia”.
Să recapitulăm: procurori numiți în 45 zile de Dragnea și Tăriceanu, scotarea din circuitul avizării a secției de procurori din CSM, care până acum a avizat negativ propunerile venite de la ministerul justiției, mai multă autonomie acordată procurorilor din secția specială care deja acționează ca un buzdugan în mâna puterii.
De ce-ar mai fi nevoie pentru ca OUG-ul adoptat ieri de Guvern să poarte numele ”procurorii lui Dragnea”. Ordonanța consfințește sfârșitul oficial al luptei anticorupție și începutul erei răzbunării, dacă liderul PSD apucă să-și pună oamenii la vârful parchetelor. N-ar mai avea nevoie nici de amnistie sau grațiere, nici de alte modificări la Codurile Penale. Justiția penală va fi la picioarele lui, prin control direct exercitat asupra Parchetelor și prin presiunile infernaleexercitate asupra instanțelor cu ajutorul Inspecției Judiciare și a secției speciale
Nici măcar Tăriceanu n-ar trebui să se bucure de OUG-ul adoptat ieri de Guvern. Se va număra printre primii loviți în plin de procurorii lui Dragnea. Liderul PSD nu mai are acum nevoie decât de o singură mutare în drumul către puterea absolută: demiterea șefului SRI, Eduard Hellvig și preluarea controlului asupra serviciilor secrete.
Dacă va face și acest pas, cine-i va mai putea opri să fraudeze masiv alegerile, din moment ce nu va mai exista nici o instituție de care să se teamă? De azi, nu mai este nici o figură de stil. Amenințarea instalării unei reale dictaturi a borfașiloreste mai mare ca niciodată.
Din nefericire, totul se întâmplă într-un context extern nefast pentru România, când capacitatea de reacție a partenerilor occidentali este foarte scăzută. Bruxelles-ul se pregătește de alegeri iar administrația Trump a schimbat total abordarea în relație cu regimurile autocrate din Estul Europei, manifestând mai multă toleranță față de derapajele democratice din Ungaria sau România.
