Medicul pediatru Mihai Craiu a făcut o listă cu ce trebuie să știe părinții români despre bolile respiratorii virale frecvent întâlnite la copil. Despre metapneumovirusul uman (hMPV), susține că nu este „nimic nou sub soare”.

Copil răcit FOTO: Arhivă, Adevărul

În primul rând, susține reputatul pediatru, bolile respiratorii virale produc deseori „emoție mai mare decât severitatea bolii, dacă ne referim la școlarii și adolescenții anterior sănătoși”. Cu alte cuvinte sunt la risc important de complicații copiii cu vârstă mică, în special sugarii.

Febra în sine este necesară, susține dr. Craiu.

„Doar în prezența creșterii temperaturii funcționează bine mecanismele de <semnalizare a pericolului> și respectiv de apărare imunologică a unui copil <atacat> de o maladie virală. Nu vă alarmați în fața unui copil care are DOAR febră și care se simte altfel foarte bine, se joacă normal pentru vârstă și poate să mănânce acceptabil”, explică dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru la Institutul pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu“ din București, pe pagina sa de Facebook Spitalul Virtual pentru Copii.

Bolile virale, spune dr. Craiu, sunt produse de multe virusuri, dar frecvent intâlnite la copil sunt doar 4-5 tipuri: virusurile gripale și paragripale, VSR, rhinovirusurile, coronavirusurile de orice tip și hMPV (metapneumovirusul uman).

„Apropos de hMPV, ca să terminăm cu agitația ultimelor zile, nu este nimic nou sub soare... Vezi Capitolul 6 Bolile respiratorii, în Tratatul de Pediatrie Oxford, pagina 256... Apare la loc de cinste hMPV între cauzele bronșiolitei acute. Asta am dovedit și noi la INSMC într-un studiu în care am făcut aproape 500 de teste PCR-multiplex în timpul pandemiei”, precizează medicul pediatru.

Cât ar trebui să dureze o răceală

Potrivit specialistului, toate aceste boli virale, dacă evoluează normal, la un copil fără probleme cronice de sănătate „ar trebui să dureze circa o săptămână și se vindecă FĂRĂ antibiotice!”.

Doar complicațiile bacteriene dovedite necesită prescripția unui antibiotic pentru a se obține vindecarea.

„Răbdarea, hidratarea bună, desfundatul nasului cu apă de mare și combaterea febrei ar trebui să funcționeze pentru majoritatea copiilor fără comorbidități. Cel mai important aspect în bolile virale este să limităm transmiterea acestora, prin mijloace non-farmacologice: respectăm eticheta tusei, ne spălăm pe mâini, când suntem bolnavi în faza acută ne izolăm sau purtăm mască (să nu dăm altora!)”, susține dr. Craiu.

Cei la risc de complicații ale acestor boli virale (copiii mici, gravidele, seniorii și cei având comorbidități) ar trebui să primească sfaturi personalizate de profilaxie, recomandă dr. Craiu.

Pentru unele viroze există prevenție prin vaccin, pentru altele prin antivirale sau în cazuri speciale, (de ex. post-expunere la pacienți imunodeprimați) există tratament cu imunoglobuline specifice, anticorpi monoclonali

În concluzie, medicul susține că „toate întrebările și emoțiile ar trebui discutate cu medicul în care aveți încredere”.

„Automedicația în boli virale este de cele mai multe ori o variantă nepotrivită. Orice decizie ați lua trebuie să știți că, până la urmă, aproape toate virozele trec, fără urmări semnificative, la un copil normal, fără comorbidități”, a subliniat dr. Mihai Craiu.