Un număr de 11 copii care prezintă sindrom hemolitic-uremic sunt internați la Spitalul "Marie Curie", a declarat, joi, șeful secției de nefrologie, Mihaela Bălgrădean.

* Sorina Honțaru (DSP Argeș) despre cazurile copiilor bolnavi: Nu se pune în discuție o epidemie

* Încă 13 copii internați în cursul nopții la spitalele din județul Argeș

Potrivit acesteia, în funcție de evoluția dializei peritoneale, copiii pot să rămână internați între două săptămâni și o lună, iar cei care nu au avut nevoie de dializă pot părăsi spitalul "mai curând".

"În acest moment, în spital sunt 11 copii cu sindrom hemolitic-uremic, dintre care trei nu au avut nevoie de proceduri de dializă, deci ei se află în stare mult ameliorată față de momentul sosirii. Următorii cinci dintre ei au deja dializă peritoneală, se află în prima, a doua, a treia zi de dializă. Trei dintre ei se află în terapie intensivă fie că li s-a montat un cateter, fie că urmează să li se monteze un cateter de dializă", a spus medicul.

Bălgrădean a afirmat că pot să apară complicații precum convulsii, pancreatite, insuficiențe cardiace sau pulmonare, ulcere.

"Pot să apară complicații, este un tip de septicemie. Prima din complicațiile pe care o știm este insuficiența renală acută. În momentul în care corectăm insuficiența și dializa se repornește și alte complicații posibile sunt de înlăturat. La început, pot să apară complicațiile neurologice, precum convulsiile. Sunt doi dintre copii care au avut convulsii. Pot să apară complicații hemoragice. În cazuri severe pot să apară ulcere, pot să apară pancreatite, insuficiențe cardiace sau pulmonare", a explicat medicul.

Șeful de secție a precizat că ar putea să rămână sechele în urma sindromului hemolitic-uremic, iar rinichii ar trebui supravegheați timp de un an.

"Sechelele despre care discutăm se leagă de rinichi. Rinichii trebuie urmăriți cel puțin un an de acum înainte. (...) Se știe că sindromul hemolitic-uremic face parte din etiologia bolii renale cronice la copil, situație în care aceștia necesită dializă pe tot parcursul vieții", a explicat Mihaela Bălgrădean.

Ea a exclus posibilitatea ca sindromul hemolitic-uremic să fie dat de vreo infecție intraspitalicească.

"Este exclus ca acest sindrom să fie dat de o infecție intraspitalicească la Pitești. E.coli nu se izolează în cadrul spitalului. Mulți dintre acești copii nici nu au ajuns la spital. Nu au păstrat un contact cu spitalul. (...) Sfaturile se leagă de o igienă a mâinilor, de o igienă a produselor pe care le folosim, este vorba de spălatul ouălelor înainte de la pune la fiert, de a spăla foarte bine carnea și de a o fierbe cel puțin o oră. În cazul cărnii de vită două-trei-patru ore. După ce spălăm carnea, trebuie să spălăm din nou mâinile, să spălăm fructele și legumele. Trebuie să fim atenți și la produsele pe care le cumpărăm din gospodăriile oamenilor. (...) Este foarte important felul în care părinții au pregătit alimentul copiilor", a atenționat șeful de secție.

Potrivit acesteia, nu există nicio problemă legată de laptele praf, ci eventual de modul în care acesta a fost preparat.

Mihaela Bălgrădean a precizat că E.coli nu se transmite de la om la om, ci prin contactul cu sursa de îmbolnăvire.

"În general, în fiecare an, sunt un număr de 10-12 copiii care apar la vârfurile de sezon primăvară-vară sau toamnă-iarnă. Acum s-a întâmplat ca acest număr de copii să vină o singură dată cam din același loc, areal geografic, unul după altul. Este normal să te întrebi dacă există o sursă comună, pentru că această boală nu se transmite de la om la om, nu se transmite prin contact direct, ci este vorba de contactul pacientului cu sursa respectivă de îmbolnăvire. Trebuie să ne gândim la produsele care ar putea conține acest tip de bacterie. În România există, începând cu suprafețele cutanate, în apă, produsele de lapte și tot felul de alte alimente — carne, ouă, o putem găsi în tot felul de produse. Practic ar trebui să identificăm dacă toți acești copii sugari între cinci luni și un an și jumătate au consumat la un moment dat același produs sau au folosit aceeași apă în care să fie preparate produsele respective. Această bacterie este distrusă atunci când alimentul respectiv este fiert mai mult timp, nu dat în clocot doar, fiert la 100 de grade", a declarat medicul nefrolog.

AGERPRES/(A — autor: Roberto Stan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)