Dr. Marius Stan, Argonne National Laboratory (SUA): Inteligența artificială nu va distruge omenirea
Societatea umană este extrem de robustă și inteligența artificială nu o va putea distruge, consideră dr. Marius Stan, cercetător la Argonne National Laboratory (SUA).
"Eu cred că societatea umană este extrem de robustă. De fapt, nimic n-o va putea distruge, cu atât mai puțin ceva ce a fost creat de către oameni. Mai cred că inteligența artificială nu este atât de puternică pe cât se crede. Eu am lăudat calculatoarele pentru ceea ce pot face și cred că ele pot deveni un partener într-o activitate de cercetare și una de creație. Dar sunt foarte multe lucruri pe care un calculator nu le poate face deloc", a afirmat luni dr. Stan, în cadrul conferinței "Știință — Artă — Societate", susținută în Amfiteatrul "Ion Heliade Rădulescu" al Bibliotecii Academiei Române.
El spune că un calculator "nu poate să aibă umor".
"Nu poate să aibă intuiție, de exemplu. Nu poate să găsească o cale mai scurtă către o soluție pe care un expert uman, care înțelege un domeniu, sau un artist care are o viziune o poate obține. Un calculator nu are simțul umorului, de exemplu. Nu poate să spună o glumă bună. Poate să învingă oamenii la șah, la go. (...) Calculatoarele calculează rapid și au acces la date. Dar oamenii, creierul uman, ființa umană este mult mai complexă decât atât", a argumentat.
Dr. Stan este de părere că posibilitatea unei evoluții negative a societății ca urmare a apariției calculatoarelor "nu se susține", dispariția scrisului de mână nefiind capabilă să genereze acea "lene intelectuală" de care se tem unii cercetători.
"Omenirea a existat cu mult înainte de apariția scrisului de mână. Și îmi imaginez că atunci când scrisul de mână s-a răspândit au fost oameni îngrijorați. Că deodată nu vom mai vorbi, nu vom mai comunica: iată, putem scrie de mână pe o hârtie, o trimitem și ce o să se întâmple cu noi, cu omenirea că nu ne mai vedem la față, punem o hârtie într-un plic, care va fi dusă de călăreți, sau de trăsuri... Și iată că omenirea a trecut peste asta, pentru că este robustă, cum am mai spus. Așadar, comparând cu situația de astăzi, eu sunt încrezător că ceea ce este preluat de calculatoare din activitățile noastre, inclusiv comunicarea, va elibera resurse ale creierul uman care vor fi redirecționate către ceva ce nu ne putem imagina în acest moment. Nu pot ce va fi, pentru că nu știu. Cred că nu a apărut acea evoluție pozitivă, care să fie rezultatul direct al faptului că scrisul de mână nu că dispare, dar scade ca importanță și este preluat de scrisul electronic", a spus cercetătorul.
Acesta s-a declarat încrezător în atracția pe care știința și cultura o vor exercita și pe viitor asupra tinerilor.
"Știința și cultura sunt robuste și vor continua să existe și vor atrage tineretul, care este capabil să înțeleagă și să-și corecteze orice tip de atitudine în mod logic, intuitiv, simplu. Oricât de experți ne-am considera, noi nu putem să dictăm noii generații ce anume să facă. Iar eu nu mă tem că noua generație va suferi nici de lipsă de comunicare și nu mă tem nici măcar că interesul tinerilor pentru știință și artă va scădea. Cred că va fi același, dacă nu cumva mai mare. Poate formele de artă care-i vor atrage pe ei vor fi de neînțeles pentru noi. Sau modul în care vor practica ei știința va fi absolut diferit de al nostru și ne va produce o stare de anxietate", a încheiat dr. Marius Stan.
Folosind rezultate experimentale și teoretice din fizică, chimie și știința materialelor, autorul a conferențiat despre interacțiunea dintre Știință și Artă, susținând că acestea au ca element comun frumusețea. Prima parte a conferinței a evidențiat rolul jucat de apariția tehnicii de calcul în creștere continuă a complexității metodelor științifice și artistice, cea de-a doua fiind dedicată analizei și prognozei impactului științei, artei și tehnicii de calcul asupra indivizilor și asupra societății.
Plecat din România în 1997, pentru un stagiu postdoctoral, dr. Marius Stan a dezvoltat o bogată carieră științifică în Statele Unite ale Americii. Este doctor în chimie, cercetător principal la Argonne National Laboratory și Senior Fellow la Universitatea din Chicago și Universitatea Northwestern.
Este specialist în chimie computațională, fizician cu preocupări în termodinamica de non-echilibru, eterogenitate și proiectarea materialelor pentru aplicații energetice și electronice.
Marius Stan este preocupat deopotrivă de literatură și de actorie, acesta publicând volume de povestiri și poezii, scrise în limba română. A jucat în serialul american de televiziune "Breaking Bad", laureat cu 4 premii Emmy.
AGERPRES