DOVADA că Ioan Chelaru, PĂRINTELE Constituției, a fost COMPLICELE lui SOV
Judecătorul care l-a condamnat pe SOV spune negru pe alb ce doar Comisarul.ro spune de mai multe luni. Că actualul PĂRINTE al Constituției României, senatorul PSD Ioan Chelaru a fost complicele lui Vântu în ștergerea urmelor FNI.
Sorin Ovidiu Vîntu a folosit inginerii financiare aparent legale prin care a "reciclat" sumele din delapidarea FNI, reuşind să ascundă banii prin creditări ale societăţilor sale, prin achiziţionarea unor imobile şi vânzări repetate, potrivit motivării deciziei de condamnare a omului de afaceri. Tribunalul Bucureşti l-a condamnat, în 9 februarie, pe Sorin Ovidiu Vîntu la şase ani şi patru luni de închisoare, în dosarul devalizării Fondului Naţional de Investiţii (FNI). Instanţa a mai reţinut că un alt mod de a ascunde sumele de bani obţinute ilegal a fost prin cumpărarea a 15 imobile, pe care apoi le-a vândut, la intervale cuprinse între o lună şi patru luni, SC Gelsor I.N. SA, cu menţiunea că vânzarea se face în vederea compensării datoriei înregistrate de societatea Gelsor în favoarea sa. Preţul de vânzare era întotdeauna, în cazul fiecărui imobil, cu mult sub preţul cu care Vîntu cumpărase anterior acele imobile. Mai mult, SC Gelsor I.N. SA avea obligaţia de a achita fiecare imobil cumpărat de la Sorin Ovidiu Vîntu în cinci rate anuale, începând din anul 2001, iar pentru perioada 2000-2001 a închiriat toate imobilele dobândite astfel SC Gelsor SA, societate creditată tot de Vîntu.
Cine a cumpărat Gelsor de la Vântu? Nimeni altul decât NOUL PĂRINTE al Constituției României, senatorul PSD Ioan Chelaru. Iar dovada scrisă-a se citi copia unui contract de vânzare-cumpărare a unuia dintre imobilele despre care se face vorbire în motivarea judecătorului- o puteți găsi pe TEIADNA.ro .
Judecătorul de la Tribunalul Bucureşti care l-a condamnat pe Sorin Ovidiu Vîntu a arătat, în motivarea deciziei, că, după ce a intrat în posesia sumelor de bani scoase nelegal din patrimoniul FNI, prin intermediul lui Nicolae Popa sau al societăţilor în care era administrator sau asociat majoritar, omul de afaceri a folosit "mai multe mecanisme prin care a reciclat aceste sume, cu scopul de a le ascunde adevărate provenienţă infracţională".
Potrivit instanţei, deşi ştia că banii erau proveniţi din delapidarea săvârşită de Nicolae Popa, infracţiune pentru care acesta a şi fost condamnat, Sorin Ovidiu Vîntu a ascuns şi disimulat această sumă prin multiple operaţiuni de dispoziţie şi de circulaţie a proprietăţii unor bunuri ori ale drepturilor asupra acestora, fiind astfel întrunite elementele de conţinut ale infracţiunii de spălare a banilor.
Judecătorul a stabilit că Sorin Ovidiu Vîntu, prin inginerii financiare aparent legale, pornind însă de la o bază ilegală, întrucât banii proveneau din delapidare, a ascuns, a disimulat natura juridică a provenienţei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, prin creditări ale societăţiilor proprii, care la rândul lor creditau alte societăţi ce cumpărau unităţi de fond răscumpărate la valori majorate artificial, cu care erau achiziţionate imobile, chiar în ziua transferării în contul lui Vîntu a sumelor de provenienţă infracţională, imobile ce erau vândute succesiv unor societăţi comerciale aparţinând tot acestuia, dar şi prin crearea de depozite şi transferuri repetate între inculpat şi conturile SC Gelsor SA.
"Deşi procurorul a reţinut că fapta inculpatului având ca obiect material sume de bani provenite din infracţiunea de înşelăciune realizează elementele de conţinut constitutiv ale infracţiunii (...), instanţa constată şi (...) că sub aspectul elementului material al laturii obiective a infracţiunii de spălare a banilor, inculpatul a efectuat activităţi, manopere de ascundere, de disimulare a adevăratei naturi a bunurilor incorporale (...), neputându-se reţine că acesta doar a dobândit, deţinut sau folosit bunul de la făptuitorul infracţiunii principale sau de la un intermediar ştiind că bunul dobândit provine din infracţiunea principală, argumente în raport de care se va proceda la schimbarea încadrării juridice în sensul menţionat", a notat judecătorul în motivare.
Instanţa a mai reţinut că un alt mod de a ascunde sumele de bani obţinute ilegal a fost prin cumpărarea a 15 imobile, pe care apoi le-a vândut, la intervale cuprinse între o lună şi patru luni, SC Gelsor I.N. SA, cu menţiunea că vânzarea se face în vederea compensării datoriei înregistrate de societatea Gelsor în favoarea sa. Preţul de vânzare era întotdeauna, în cazul fiecărui imobil, cu mult sub preţul cu care Vîntu cumpărase anterior acele imobile. Mai mult, SC Gelsor I.N. SA avea obligaţia de a achita fiecare imobil cumpărat de la Sorin Ovidiu Vîntu în cinci rate anuale, începând din anul 2001, iar pentru perioada 2000-2001 a închiriat toate imobilele dobândite astfel SC Gelsor SA, societate creditată tot de Vîntu.
În opinia judecătorului, aceste împrejurări "conduc la concluzia existenţei unui singur factor (ori nucleu) decizional în cazul întregului circuit civil cu aparenţă de licit, scopul acestui circuit constituindu-l ascunderea originii nelegale a sumelor de provenienţă (sume cu care inculpatul a creditat SC G. SA)".
