Două Românii în război. Care învinge?
Niciodata n-am fost pusi in fata unor optiuni fundamentale atat de clare. Niciodata pana acum n-am avut parte de ciocniri mai brutale intre lumi diametral opuse, intre sisteme de valori sau optiuni de viata care ne pot arunca inainte sau impinge inapoi. Sub ochii nostri defileaza in aceste zile doua Romanii atat de diferite incat te intrebi cum pot, totusi, coexista? Vremea jumatatilor de masura, a ambiguitatilor a trecut demult. Azi fiecare decide singur cum si pentru cine joaca. Sa derulam putin filmul cu incetinitorul. Cine a defilat pe sub ochii nostri in aceste zile?
Am vazut cu totii Romania responsabila mobilizata in strada, cu cetateni ingrijorati in mod legitim de taierile ilegale de paduri, protestand impotriva defrisarilor salbatice. Intr-o tara de resemnati, cateva mii de oameni s-au mobilizat pentru o cauza. Am vazut apoi trupele americane marsaluind prin inima tarii intr-o campanie cu scopul declarat de a lua pulsul, dar tintind in realitate sa injecteze o doza de incredere unei populatii tot mai apasate de teama de un razboi. Am auzit si un fost sef de serviciu secret afirmand, in urma cu cateva zile, ca activitatea spionajului Rusiei s-a intensificat inclusiv in Romania, "cu intentia chiar de a genera anumite influente privind politica Rusiei in aceste state". Am putut constata apoi cum procurorii continua tenace sa destructureze retele de coruptie, de evaziune fiscala, de crima organizata. Am vazut apoi o mana de oameni agitandu-se sa mentina Romania pe linia corecta, ca vorbim de cei patru ambasadori occidentali care merg in Parlament sa apere institutiile anticoruptie, de magistrati curajosi sau de jurnalisti angajati sa apere interesul public, nu tocmiti de borfasi sau politicieni. Am vazut si cateva ONG-uri (cam aceleasi de ani buni) care au reactionat rapid si ferm la derapaje, fie ca a fost vorba de cele impotriva procurorilor, fie de legile electorale stramb facute de Parlament. Ne putem imagina, asadar, cu totii o Romanie responsabila, in alerta, si cu constiinta momentului destul de complicat pe care-l traversam azi. Ea exista, se manifesta sub ochii nostri. Dar aceasta Romanie se vede tot mai incetosat si printre tipetele asurzitoare ale celeilalte Romanii.
Problema defrisarilor a trecut in plan secund deoarece premierul Ponta e ocupat acum sa deturneze scandalul national in capul presedintelui Iohannis. Schweighofer - Holtzindustrie a fost mereu compania preferata a PSD, de la Ion Iliescu la Victor Ponta, insa cand au vazut ca gluma se cam ingroasa au aruncat mortul, vorba fostului presedinte Basescu, peste gardul Cotroceniului. Am vazut cu totii o dezlantuire de nationalim si izolationism economic din partea guvernului Ponta si un asalt disperat asupra justitiei, in Parlament. Aceste gesturi scot Romania de pe orbita occidentala si o arunca in spatiile gri mai usor de luat in stapanire de Rusia. Am vazut apoi cum aproape toti politicienii - de la stanga la dreapta - sustinuti masiv de televiziuni - facand front comun impotriva procurorilor. Figuri sinistre ca Miron Cozma sau Cristiana Anghel s-au pus pe injurat ambasadori, denuntand amestecul in treburile interne, acompaniati in mod surprinzator de fostul presedinte Basescu. Am vazut, in fine, o Opozitie rupta de realitate, macinata de razboaie interne, singura ei preocupare reala parand sa fie eliminarea reciproca inainte de impartirea candidaturilor. In fine, am vazut o armata tot mai groasa de ziaristi aparand fara jena cauza borfasilor. Am mai vazut un guvern foarte ocupat sa taxeze bacsisul, sa jumuleasca SRL-uri, dar complet indiferent la recuperarea prejudiciilor din marile dosare de coruptie, cum bine observa un bun amic.
Exista, pe scurt, o Romanie care lupta pentru viitorul ei si alta in plina lupta impotriva propriului popor, cum zice CTP. Aici nu mai prea e loc de nuante. Fiecare alege in ce tabara vrea sa se plaseze. Mai incolo decantam, vedem cu ce ne alegem, cine invinge. Cele doua Romanii s-au angajat astazi intr-un razboi total, fara prizonieri si, din pacate, cu ceva victime colaterale, de-o parte si de alta. E nevoie de mult calm, tenacitate si sange rece pentru a rezista. Am mai spus-o: ceilalti, din cealalta Romanie, nu obosesc niciodata.
PS: De remarcat disparitia Comisiei Europene din dezbaterile despre derapajele antidemocratice ale autoritatilor romane. De cateva luni, Bruxelles-ul nu mai da nici un mesaj pentru politicienii romani, cu exceptia momentelor formale: prezentarea rapoartelor MCV si a prognozelor economice.
