Deşi România a susţinut fără rezerve aderarea Suediei la NATO, două mari partide din Regatul suedez se opun includerii României în Schengen, potrivit presei suedeze. Astfel, Olanda, aflată în căutare de aliaţi pentru blocarea procesului, ar putea găsi sprjin în acest demers.

Social-democrații și democrații suedezi se opun extinderii spațiului Schengen prin aderarea Croației, a României și a Bulgariei, relatează publicația suedeză Dagens Nyheter .

Mai exact, aceasta este abordarea formațiunilor menționate la propunerea de acceptare a celor trei state înaintată comisiei de justiţie a Parlamentului de guvernul minoritar.

"Suntem de părere că atunci când vine vorba de extinderea spațiului Schengen, trebuie să plecăm de la nevoile noastre de a controla intrările și ieșirile și să ne asigurăm că avem toate instrumentele necesare în lupta împotriva criminalității", spune Ardalan Shekarabi, parlamentar social-democrat din comisia juridică, amintind probleme cu migranţii UE din Bulgaria şi România exploataţi în Suedia.

"În practică, aceasta ar însemna că controlul la intrare și ieșire este eliminat. Nu evaluăm că este în interesul Suediei în ceea ce privește securitatea internă să facă acest lucru", a completat acesta.

Publicaţia menţionată precizează că şi partidul Democraţii din Suedia se opune.

„În ceea ce privește Bulgaria și România, Suedia se confruntă în prezent cu mari probleme cu cetățenii din aceste țări care abuzează de directiva de mobilitate existentă, care provoacă ordinea publică în Suedia”, afirmă spune un reprezentant al democraţilor şi membru al comisiei juridice, Adam Marttinen. Formaţiunea menţionează corupţia extinsă din cele două state.

România a susţinut aderarea Suediei la NATO

În cursul acestui an, după ce Rusia a invatat Ucraina, Suedia şi Finlanda au solicitat aderarea la NATO. În Suedia, majoritatea partidelor au susţinut alăturarea la alianţă pe fondul războiului.

În luna mai, Ministerul Afacerilor Externe transmitea, printr-un comunicat de presă, că România susţine fără rezerve sau condiţii aderarea Finlandei şi a Suediei la NATO, alianţă din care ţara noastră face parte.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, în luna iulie, decretul prentru promulgarea Legii privind ratificarea Protocolului, semnat la Bruxelles, la 5 iulie 2022, de aderare a Republicii Finlanda la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949, şi a Protocolului, semnat la Bruxelles, la 5 iulie 2022, de aderare a Regatului Suediei la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949-

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor cu 227 de voturi „pentru” şi 3 abţineri, în Senat fiind 94 de voturi „pentru” şi o abţinere.

"România este un aliat sincer şi deschis pentru ca Finlanda şi Suedia să se simtă ca membre ale NATO, aşa cum se simte azi România, să beneficieze de cele mai importante garanţii de securitate din întreaga istorie, garanţii cât se poate de concrete şi vizibile după declanşarea invaziei ruseşti", spunea Marcel Ciolacu la acel moment.

Anterior, proiectul a fost aprobat de Guvernul României pe 13 iulie, țara noastră susținând aderarea celor două state la Alianța Nord-Atlantică.

Olanda caută aliaţi pentru blocarea României

Reprezentanții Executivului olandez ar fi încercat să convingă președinția cehă a Consiliului UE să nu includă aderarea României și Bulgariei pe agenda Consiliului JAI din 8-9 decembrie, însă oficialii s-ar fi opus, potrivit unor surse citate de MainNews .

În același timp, potrivit sursei citate, guvernul olandez ar fi căutat chiar sprijinul și altor state în demersul său. Mai exact, Guvernul Olandei s-ar fi adresat liderilor politici din Suedia și Danemarca, țări care în trecut au mai avut obiecții în privința aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen.

Scenariile posibile privind aderarea la Schengen

Un scenariu posibil ar fi aderarea României și Bulgariei la Schengen cu o serie de condiționalități, practic pe modelul în care cele două țări au fost admise în UE, iar acest lucru ar reprezenta o ieșire onorabilă pentru Guvernul Olandei condus de Rutte, menţionează sursa citată.

De altfel, nu poate fi exclusă nici posibilitatea unei decizii de aderare parțială a celor două țări, care ar însemna, de asemenea, o soluție de compromis, care a mai fost discutată în anii anteriori.

O aderare parțială ar presupune doar intrarea în Schengen cu porturile și aeroporturile, frontierele terestre fiind lăsate pentru o dată ulterioară.