Două legi controversate, semnate vineri de liderul sârb bosniac Milorad Dodik, au intrat în vigoare duminică, în ciuda protestelor formulate de SUA, care acuză că aceste legi subminează acordurile din 1995 care au pus capăt războiului din fosta Iugoslavie, transmite AFP.

Preşedintele Dodik afiș electoral foto: EPA EFE

Prima dintre aceste legi respinge de facto autoritatea Înaltului Reprezentant Internaţional în această entitate sârbă bosniacă, unde dispune de puteri discreţionare care îi permit să anuleze sau să impună legi şi să demită oficiali aleşi, scrie Agerpres.

A doua lege suspendă recunoaşterea de către entitatea sârbă bosniacă a hotărârilor Curţii Constituţionale din Bosnia, care, totuşi, se aplică în teorie în toată această ţară împărţită de-a lungul liniilor de fractură comunitară.

În conformitate cu termenii acordurilor de la Dayton care au pus capăt războiului din fosta Iugoslavie (1992-1995), Bosnia a fost împărţită între o entitate sârbă, Republica Srpska, şi o federaţie croato-musulmană.

Cele două texte, aprobate luna trecută de deputaţii Republicii Srpska, au fost publicate duminică în Monitorul Oficial, în ciuda protestelor din partea Occidentului, îngrijorat de faptul că tensiunile se agravează şi mai mult în această ţară balcanică.

Sâmbătă, secretarul de stat american Antony Blinken a apreciat pe Twitter că legea care respinge autoritatea Înaltului Reprezentant "reprezintă o încălcare a Constituţiei Bosniei şi Herţegovinei şi subminează Acordurile de la Dayton".

Politicianul german Christian Schmidt, care ocupă din 2021 funcţia de Înalt Reprezentant Internaţional în Bosnia, a încercat să blocheze punerea în aplicare a acestor două texte, declarându-le ilegale printr-un decret emis săptămâna trecută.

Dar preşedintele Dodik nu a ţinut cont de acest lucru. De altfel, Dodik aprecia recent într-o scrisoare că Înaltul Reprezentant "nu există".

Săptămâna trecută, Christian Schmidt a adoptat, de asemenea, o nouă măsură care permite autorităţilor federale bosniace să-i aducă în faţa justiţiei pe politicienii care refuză să respecte decretele sale şi deciziile Curţii Constituţionale, cu pedepse de până la cinci ani de închisoare.

Preşedintele Dodik refuză în special să recunoască autoritatea lui Schmidt, deoarece postul de Înalt Reprezentant a pierdut în mod oficial sprijinul ONU după o intervenţie a Beijingului şi a Moscovei.

Dodik, un aliat apropiat al Kremlinului, se bucură de o mare influenţă în cadrul entităţii sârbe bosniace, unde alimentează tensiunile intracomunitare cu ameninţări secesioniste, notează France Presse.