Austria a respins apelul preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca Viena să renunţe la opoziţia sa faţă de aderarea României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen, susţinând că extinderea în prezent a zonei de liberă circulaţie nu are niciun sens, relatează joi Euractiv, citată de Agerpres.

În discursul său anual privind starea Uniunii Europene, prezentat în plenul Parlamentului European la Strasbourg, Ursula von der Leyen i-a cerut Austriei să permită intrarea României şi a Bulgariei în Schengen „fără nicio întârziere”.

Totuşi, Viena a respins rapid solicitarea. ”În prezent, cifrele privind migraţia sunt în creştere în Europa şi, în multe ţări, se discută despre controale frontaliere suplimentare, de exemplu la frontiera dintre Germania şi Polonia”, a declarat ministrul de interne austriac Gerhard Karner.

”La acest moment, nu are niciun sens pentru mine să vorbim despre o extindere a Spaţiului Schengen. Avem nevoie de mai multe controale, nu de mai puţine”, a adăugat el.

Publicație bulgărească: Olanda crede în continuare că Bulgaria este prea coruptă și infracțională pentru Schengen / Riscul unei separări de România este probabil în creștere

După ce guvernul lui Mark Rutte a demisionat la începutul lunii iulie, semnalele pentru Bulgaria au fost controversate. Pe de o parte, liderul olandez, care mai bine de un deceniu a fost principalul adversar al intrării Bulgariei și României în Schengen, își părăsește definitiv postul, scrie Kapital citată de Rador.

Pe de altă parte, se pare, lipsa unui guvern nu este deosebit de benefică pentru Bulgaria. Premierul demisionar a anunțat că, până la sfârșitul lunii august, va prezenta o listă cu „politicile controversate” asupra cărora cabinetul se va abține în a lua decizii până la desfășurarea alegerilor la termen, în luna noiembrie.

Probabilitatea ca Schengen să fie printre acestea a fost într-adevăr mare și ar fi putut închide fereastra fragilă a extinderii, care pentru prima dată a fost inițiată atât de insistent de instituțiile europene în locul statelor. Lista în cauză a fost finalizată săptămâna trecută, iar votul este programat pentru marți, 12 septembrie. La acest vot, subiectul migrației, care a fost motivul căderii coaliției conduse de partidul conservator al lui Rutte, VVD, lipsește cu desăvârșire, dar nici Schengen nu este amintit.

Cu toate acestea, nu înseamnă deloc că Bulgaria va primi în sfârșit „undă verde” pentru accesul în zona fără pașapoarte în UE. Lucrurile se dovedesc a fi puțin mai complicate de atât, mai ales că subiectele legate de raportul UE privind statul de drept și privind renunțarea oficială la Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) au intrat în parlamentul olandez în această săptămână. În pozițiile cabinetului olandez se vede în continuare că Bulgaria continuă să pară mult prea coruptă și problematică pentru a intra în spațiul Schengen. Iar riscul unei separări de România este probabil în creștere.

Despre „lista politicilor controversate”

Pe scurt, lista s-a dovedit a fi mai scurtă decât ne așteptam, iar subiectele legate de migrație lipsesc din aceasta. Potrivit europarlamentarului olandez Sophie in’t Velt, este greu de văzut cum ar avea un guvern interimar libertatea de a vota pentru extinderea Schengen. „Cu toate acestea, mulți oameni sunt pe deplin conștienți de această problemă și știu că există un efort diplomatic intens pentru a încerca să se găsească o soluție”, a spus ea pentru ziarul “Kapital”.

Ea a amintit, de asemenea, de rezoluția parlamentului olandez de la sfârșitul anului trecut, care nu are un caracter obligatoriu, dar cu greu va fi ocolită de partidul lui Rutte (aceasta din urmă a stat de fapt la baza adoptării ei). Potrivit rezoluției, guvernul ar trebui să „se abțină de la acțiuni ireversibile” pentru includerea Bulgariei și României în spațiul Schengen.

Potrivit lui In’t Welt, guvernul interimar, la care participă în prezent și partidul său D66 (deși împărtășește opinii complet diferite asupra subiectului), dorește mai degrabă să dea un semnal pozitiv la Bruxelles. Cu toate acestea, nici condițiile puse pentru reformarea statului de drept (care nu sunt o condiție oficială pentru Schengen), nici eforturile diplomatice ale CE nu vor schimba probabil sentimentele negative, în special față de Bulgaria.

Tema în parlamentul olandez nu se oprește aici

La 11 septembrie 2023, printr-o scrisoare a guvernului Țărilor de Jos, s-a prezentat Camerei Inferioare a Parlamentului olandez o evaluare a raportului anual al Comisiei Europene privind situația legată de de statul de drept în Uniunea Europeană și în statele membre, luate separat, în baza a patru piloni: sistemul judiciar, anticorupția, pluralismul și libertatea presei și alte aspecte instituționale. O atenție deosebită este acordată capitolului privitor la Bulgaria, dar mai puțin României.

Evaluarea indică într-o oarecare măsură necesitatea renunțării a Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) – deoarece Comisia Europeană a fost deja restructurată din 2006, deoarece există noi instrumente de monitorizare a statului de drept în statele membre (și anume acest raport), pentru că oricum nici rapoarte privind MCV nu au mai fost publicate din 2019 pentru Bulgaria, iar ultimul pentru România a fost anul trecut. Dar se precizează și că guvernul olandez încă dorește să amâne încheierea oficială a monitorizării, un lucru pentru care e nevoie de unanimitate deplină între statele membre din Consiliul pentru a se întâmpla.

Cu toate acestea, guvernul olandez recunoaște că Bulgaria și România au făcut o serie de pași importanți, după ultimele rapoarte, că evoluțiile din ambele țări sunt, în general, în direcția bună. Acesta este un gest important pentru cele două țări, cărora Olanda le-a pus condiții suplimentare pentru a-și ridica veto-ul pentru Schengen.

Cu toate acestea, potrivit guvernului olandez, o serie de reforme nu au fost încă implementate pe deplin. Pentru Bulgaria, acestea sunt, în special, reformarea, pentru a aduce componența Consiliului Judiciar Suprem în conformitate cu standardele europene și îmbunătățirea funcționării Inspectoratului Judiciar, pentru care e nevoie de o modificare constituțională. Pe 28 iulie, Bulgaria a început procesul acestei schimbări constituționale, care a primit un larg sprijin din partea parlamentului, se mai arată în poziția guvernului olandez.

„În plus, este important ca Bulgaria să implementeze pe deplin legislația privind reforma Comisiei Anticorupție și să demonstreze că și cazurile de corupție la cele mai înalte niveluri ale puterii sunt luate în serios”, se mai arată în scrisoarea către parlament. Și menționează că guvernul își menține în continuare poziția conform căreia progresul în România este mult mai tangibil și, prin urmare, nu există nicio problemă cu aderarea sa la Schengen.

Pe scurt, scrisoarea guvernului olandez către parlament subliniază un lucru – Bulgaria pare încă o țară prea coruptă și infracțională pentru a intra în spațiul Schengen. În acest context, „propunerea deputatului Van Wijngaarden de la sfârșitul anului trecut, care solicita guvernului, printre altele, să monitorizeze strict și corect funcționarea statului de drept și reducerea corupției și a crimei organizate în Bulgaria, este importantă atunci când se evaluează dacă un stat membru este pregătit să adere la spațiul Schengen”, mai cred guvernanții olandezi.

Cu aceasta, separarea celor două țări pare din nou din ce în ce mai posibilă și, potrivit unor surse diplomatice care nu vor să fie citate, din ce în ce mai acceptabilă în marile țări occidentale.
Olanda nu va fi din nou un obstacol pentru România, dar Austria rămâne ferm împotrivă.

La sfârșitul lunii august, Austria și-a confirmat poziția împotriva extinderii în continuare a spațiului Schengen. Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, i-a spus omologului său român, Cătălin Predoiu, că motivele sunt legate de faptul că „sistemul Schengen în ansamblu nu funcționează”.

Totodată, ministrul român al transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat că România dorește despăgubiri pentru pierderile transportatorilor din cauza blocării pentru Schengen și a menționat că impactul financiar pentru aceasta este de 2% din PIB, relatează news.ro.

Grindeanu nu a precizat însă sub ce formă va cere România despăgubiri, cărei instituții – dacă împotriva Austriei sau unei instituții comunitare și dacă asta va însemna demararea unui proces în instanță. România și-a exprimat deja intenția de a începe un proces la Curtea de Justiție a UE pentru neadmiterea injustă a țării în Schengen.

Sursa Foto: Kapital / Rador/ Traducerea: Mirela Petrescu