Două expoziții organizate în paralel în Elveția și Germania în această săptămână vor dezvălui publicului larg o parte din impresionanta și controversata colecție de artă descoperită în urmă cu cinci ani în locuințele deținute de Cornelius Gurlitt, fiul unui comerciant de artă din timpul celui de-Al Treilea Reich, informează AFP.

Operele expuse la Berna, începând de joi, și la Bonn, începând de vineri, reprezintă doar o mică parte din cele 1.500 de obiecte de artă depozitate în condiții precare ce au fost descoperite în 2012 și în 2014 în mai multe locuințe ale colecționarului germano-austriac Cornelius Gurlitt.

Unele dintre ele provin din spolieri. Cornelius a fost moștenitorul lui Hildebrand Gurlitt, care a devenit comerciant de artă în epoca nazistă, începând din 1938.

Descoperirea acestei colecții a generat numeroase articole în presa internațională și a declanșat o nouă polemică referitoare la modul în care Germania a administrat după 1945 problematica operelor de artă furate în timpul regimului hitlerist.

"În sfârșit, aceste opere ies din umbră", a titrat săptămânalul german Die Zeit, subliniind faptul că "pentru prima dată, va fi posibil să fie văzute (operele de artă) despre care s-a vorbit atât de mult în acești ultimi ani fără să fi fost vreodată în măsură să le admirăm".

Comoara lui Cornelius Gurlitt a fost descoperită cu prilejul unei percheziții a vameșilor în apartamentul său din Munchen, apoi într-o altă locuință a lui, situată în Salzbourg, în Austria.

"Prin aceste două expoziții, dorim să aducem un omagiu persoanelor care au fost victime ale hoților de artă național-socialiști, ca și artiștilor defăimați și persecutați de regimul" care considera că arta lor era "degenerată", au explicat Rein Wolfs și Nina Zimmer, directorii muzeelor de artă din Bonn și din Berna, într-un comunicat comun.

Cornelius Gurlitt, decedat în 2014 la vârsta de 81 de ani, a fost descris în presă ca o persoană retrasă, care a trăit din vânzarea colecției sale și părea să fi suferit de un impuls compulsiv de a colecționa.

Expoziția din Elveția este consacrată obiectelor de artă modernă considerate "degenerate" de către naziști începând din 1937 și confiscate pentru a fi vândute în străinătate.

La Bonn vor fi prezentate opere pentru care s-a putut dovedi că au fost furate de reprezentanții celui de-Al Treilea Reich și alte obiecte a căror proveniență nu a putut fi încă stabilită.

Cornelius Gurlitt a lăsat moștenire întreaga sa colecție muzeului din Berna, care a acceptat această donație. Aproximativ 500 de opere au rămas în Germania, unde un comitet de experți, creat de Gurven, încearcă să depisteze originea lor.

Însă progresele sunt foarte lente. Cercetătorii au putut să identifice doar șase opere, cu certitudine, care au fost furate de la proprietarii lor evrei.

Patru dintre ele, inclusiv "Femme assise", de Henri Matisse, și "Deux cavaliers sur la plage", de Max Liebermann, au fost retrocedate moștenitorilor lor.

Centrul german pentru bunuri culturale furate a anunțat recent că a identificat un tablou al pictorului francez din secolul al XIX-lea Thomas Couture, ce a aparținut lui Georges Mandel, un politician evreu și membru al Rezistenței.

De asemenea, mai multe familii au încercat să își demonstreze dreptul de proprietate asupra unor lucrări din această colecție.

Moștenitori ai pictorului impresionist Paul Cezanne au solicitat restituirea tabloului "La Montagne Sainte Victoire", descoperit în spatele unui șifonier din reședința din Salzbourg a lui Cornelius Gurlitt.

"Nici acum nu știm cum a ajuns această operă în posesia lui Hildebrand Gurlitt", a subliniat Marcel Brulhart, vicepreședinte al consiliului de administrație al Fundației Kunstmuseum Berna, într-un interviu acordat recent în cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung.

O verișoară a lui Cornelius Gurlitt a contestat donația făcută muzeului din Berna, afirmând că verișorul ei nu se afla în deplinătatea facultăților sale mintale atunci când și-a redactat testamentul.

Însă un tribunal german i-a respins plângerea în decembrie 2016, permițând organizarea celor două expoziții.

AGERPRES