Două cazuri-școală de MAFIE PSD!
Două cazuri-școală de MAFIE PSD!
1. Cazul profesorului condamnat penal care predă dreptul studenţilor de la Universitatea Bucureşti. „Nu este moral, dar este legal“
Un condamnat penal definitiv le ţine cursuri viitorilor jurişti şi magistraţi care acum studiază la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti. Deşi Carta Universitară spune că astfel de oameni sunt „nedemni” să profeseze, Codul Muncii permite fără nicio oprelişte situaţii de acest gen.
Aurel-Jean Andrei (52 de ani) este lector universitar la Facultatea de Drept, Departamentul de drept public, al Universităţii Bucureşti (UB). În luna februarie 2019, Aurel Jean a fost condamnat definitiv la 2 ani cu suspendare pentru infracţiunea de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni. Concret, lectorul a fost notarul care a autentificat diferite tranzacţii în celebrul dosar al retrocedărilor de terenuri de la Constanţa, în care Radu Mazăre a fost condamnat la 9 ani, Cristian Borcea şi Nicuşor Constantinescu la 5 ani de închisoare, iar Dragoş Săvulescu la 5,6 ani de închisoare cu executare.
Deoarece procesul a durat mai bine de 10 ani, Aurel-Jean Andrei a scăpat de acuzaţiile de abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals în formă continuată, fiindcă acestea s-au prescris.
Imediat după condamnarea sa, conducerea Facultăţii de Drept anunţa că va lua în discuţie cazul profesorului, dar, până în septembrie 2019, lucrurile au fost tergiversate atât în Comisia de Etică, cât în Senatului Universităţii care aştepta un raport din partea Comisiei.
„Este imoral, dar legal”
Lucrurile s-au pus în mişcare odată cu dorinţa reporterilor Adevărul de a afla ce au decis forurile competente ale UB în legătură cu lectorul Aurel-Jean Andrei. Astfel că, la finalul lunii septembrie Comisia de Etică a întocmit un raport pe care l-a prezentat în senatul Universităţii.
Carta Universităţii Bucureşti spune, la articolul 22, că „este nedemnă de a fi membru al comunităţii universitare, în calitate de membru al personalului didactic şi de cercetare, persoana care a fost condamnată definitiv, în baza unei hotărâri judecătoreşti, la pedeapsa cu închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, chiar fără legătură cu exerciţiul activităţii universitare, de natură a aduce atingere prestigiului academic”.
Doar că ceea ce scrie în Carta Universităţii sunt doar vorbe goale, fără nicio putere juridică. Asta rezultă din poziţia oficială a UB care, în cazul lui Jean Aurel Andrei, invocă articolul 56, alineatul 1, litera f, din Codul Muncii: „Contractul de muncă existent încetează de drept: (...) f) ca urmare a condamnării la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti”. „Prin urmare, contractul individual de muncă nu încetează de drept în cazul condamnării definitive cu suspendare”, spune conducerea UB.
Comisia de Etică recunoaşte „că persoanele care au fost condamnate definitiv pentru acte de corupţie, în baza unei hotărâri judecătoreşti, sunt nedemne de a fi membre ale comunităţii universitare, în calitate de personal didactic şi de cercetare, însă nu poate propune o sancţiune din cauza unor impedimente procedurale”. Aşadar, „nu este moral să predea, dar legal nu i se poate desface contractul de muncă”, mai spune Comisia de Etică.
Rectorul Universităţii Bucureşti, Mircea Dumitru, a declarat pentru „Adevărul” că „legile trebuie respectate, fie că suntem sau nu suntem de acord cu ele. Dacă noi, ca societate, considerăm că legile nu sunt bune, atunci le putem schimba; dar legile trebuie respectate”.
„A purtat un război cu Justiţia”
Referindu-se la acţiunile sale de dinaintea condamnării, judecătorul Cristi Danileţ a scris despre Aurel-Jean Andrei că „acest personaj a purtat un război personal cu Justiţia română încă de când a început ancheta. Studenţii săi au fost nevoiţi la cursuri să îi asculte supărările, frustrările, jignirile la adresa magistraţilor. Unii magistraţi, pe Facebook, am fost agresaţi în mod constant de acest personaj. Deşi notar, deşi cadru didactic de drept, deşi soţ de judecătoare, etica lui profesională nu a avut vreo legătură cu minimul bun simţ cerut cuiva ce are aceste calităţi. Acum justiţia a triumfat.”
Aurel-Jean Andrei, soţul judecătoarei Laura Andrei - fost preşedinte al Tribunalului Bucureşti, a postat pe o reţea socială, în anul 2018, un text în care arăta „că lupta anticorupţie, care, în realitate, nu există şi nu a existat niciodată, este doar instrumentul prin care stăpânii noştri exercită controlul asupra coloniei numită România, înseamnă că ori sunteţi suficient de lipsiţi de cultură şi educaţie pentru a fi manipulaţi ori suficient de ipocriţi şi lipsiţi de caracter pentru a manipula.” Mesajul a făcut obiectul unei sesizări din partea Cameliei Bogdan a Comisiei de Etică a UB şi a CSM pentru apărarea reputaţiei integrităţii sistemului judiciar. Imediat după condamnarea sa, în data de 6 martie 2019, prin Ordin al ministrului Justiţiei, lui Aurel-Jean Andrei i-a încetat calitatea de notar public. Lectorul universitar Aurel-Jean Andrei nu a răspuns mesajelor trimise de reporterii „Adevărul” pentru a-şi exprima un punct de vedere.
2. Cazul soțului directoarei Centrului de Tradiție, Artă și Cultură – Creart/Camarila Clanului Firea/Pandele
Soțul directoarei de la Creart, Nicoleta Claudia Popa – Radu Dan Septimiu Popa, este un personaj cu multe legături, fost angajat la stat sau la firma șefei soției, care a fost condamnat pentru că și-a cumpărat fotoliu de masaj din banii statului și care pe perioada procesului a fost angajat pe un loc călduț, consilier la ELCEN, firmă care trebuie să se asigure că bucureștenii au căldură, dezvăluie buletin.debucuresti .
Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, Creart, instituție din subordinea primăriei condusă de Gabriela Firea este condus de Nicoleta Claudia Popa. Soțul acesteia, Radu Dan Septimiu Popa, fost responsabil peste parcurile din Capitală în mandatul lui Sorin Oprescu, a fost angajat „consilier personal” la Electrocentrale București, întreprindere care asigură încălzirea locuințelor din București și aflată în insolvență de mai mulți ani, din cauza datoriilor imense. Cu câteva zile înainte de decizia definitivă, Popa a plecat din funcție, el fiind condamnat definitiv cu suspendare pentru delapidare.
Conform declarației de avere din 2018, ex-director al Administrației Lacuri Parcuri Bucureşti (ALPAB) în mandatul lui Sorin Oprescu a încasat 62.812 lei pentru activitate de „consiliere”.
Am întrebat Elcen pe cine consiliază soțul directoarei Creart și care este fișa postului ocupat de acesta. În loc răspuns, compania din subordinea statului ne-a transmis printr-un mesaj nesemnat că Popa „nu mai este salariat al Electrocentrale București din 18 ianuarie 2018”. Potrivit ELCEN, Popa a plecat din funcție cu 13 zile înainte de sentința definitivă.
Condamnare definitivă
Pe 1 februarie 2018, Curtea de Apel București a decis, definitiv, ca Radu Popa să fie condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru delapidare. Inițial, instanța de fond, adică Judecătoria Sectorului 5, l-a condamnat pe Popa, pe 6 mai 2016, la doi ani și jumătate de închisoare cu suspendare și o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 90 de zile lucrătoare, în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului Sector 4. Potrivit portalului instanțelor de judecată, consilierul Popa a plecat din funcție sau a fost demis în timp ce aștepta decizia definitivă, aceasta fiind amânată de două ori.
Conform motivării instanței, pe când acesta ocupa funcția de director al Bursei de Mărfuri București ”folosindu-se de înscrisuri false, și-a însușit și traficat pentru sine și pentru altul, bani și bunuri pe care le administra, creând un prejudiciu în dauna societăților BRM S.A. în valoare totală de 219.539,80 lei din care s-a recuperat suma de 24.800 lei”.
Găinăriile directorului
Ce a făcut consilierul Popa? Procurorii spun că în 2007 a plătit unei firme 107.000 de lei pentru a face curățenie în sediul Bursei de Mărfuri. Doar că, societatea care apărea în contabilitate că a încasat banii nu a prestat niciodată un astfel de serviciu pentru BRM.
Apoi, în 2008, Popa a plătit unei asociații și unei firme 12.000 de lei cu titlul ”contravaloare curs Washington”, unde trebuia să participe cu un amic la o conferință de ”strategie și securitate națională”. Cazarea a costat 9.300 de lei pentru cei doi. ”Instanța a mai a avut în vedere faptul că seminarul organizat de societatea amintită a avut loc la Washington în perioada 22-26.09.2008, iar serviciile achiziționate de la agenția de turism au avut în vedere perioada 14-18.09.2008 cu cazare la New York”, se arată în motivarea instanței.
În alt caz, în vara lui 2008, Popa a plătit din contul BRM 9600 de lei pentru un fotoliu de masaj pe care l-a ridicat personal din magazin. În contabilitate a justificat cu un referat și o anexă ”mobilier birouri”. ”Instanța a reținut că inculpatul, în calitate de președinte – director general al BRM S.A., a dispus, din contul persoanei vătămate BRM S.A., plata sumei de 9608,06 de lei reprezentând contravaloarea unui fotoliu de masaj model SL-A11B, pe care l-a ridicat personal de la sediul furnizorului, fără a-l înregistra în inventarul BRM”, se arată în motivarea instanței.
Nabab pe banii Bursei
O operație estetică a unei apropiate a fost decontată tot BRM, la cererea lui Popa, dar cabinetul medical a returnat banii. În același an, Popa a plătit din contul BRM 16.000 de lei pentru un laptop și un televizor LCD, produse pe care le-a ridicat personal din magazin și nu le-a predat Bursei de Mărfuri.
Un alt capăt de acuzare privește decontarea unui semniar la Costinești care a fost plătit tot din banii instituției cu 7000 de lei, pentru patru persoane. Doi dintre participanți nu erau angajații Bursei de Mărfuri, ci fiul concubinei lui Popa și prietena acestuia.
Avere de director în primărie
Averea lui Popa este impresionantă. Conform declarației de avere a soției, depusă în iunie 2018 și aferentă veniturilor pe 2017, familia Popa deținea trei apartamente din care două în București, bijuterii, ceasuri și tablouri în valoare de 59.000 de euro, iar soțul și-ar fi împrumutat rudele cu 100.000 de euro. În 2017, Radu Popa a câștigat 28.000 de lei de la Career&Profesional Work SRL după ce a consiliat firma și 62.000 de lei de la Electrocentrale. Soția sa, Nicoleta Claudia a încasat în 2017 103.000 de lei de la Creart și 22.400 de lei de la Teatrul Ion Creangă unde este consilier juridic.
Career&Profesional Worl SRL este deținută de Florentina Daniela Iordache, directoarea adjunctă a Teatrului Țăndărică. Buletin de București a dezvăluit că firma Danielei Iordache a încasat aproape 1,3 milioane de euro în 2015 de la Centrul de Creație, Tradiție și Artă al Municipiului București (CREART), Teatrul Ion Creangă și Teatrul de Animație Țăndărică. Iordache a primit contracte de la aceleași instituții și pe Persoană Fizică Autorizată și că la firma sa, a angajat mai mulți colegi, șefi din instituțiile publice de la care primea contracte sau rude ale acestora.
Radu Popa nu a putut fi contactat pentru a explica pe cine anume din Elcen a consiliat și cine l-a angajat în compania de stat.
ELCEN este o companie a statului, acțiunile fiind deținute de ministerul Economiei. Societatea se află în procedură de insolvență. Potrivit datelor ANAF, ELCEN avea la sfârșitul anului trecut datorii la stat în valoare de 830 de milioane de lei. Relația primăriei Capitalei cu Elcen este una specială. Astfel, primăria Bucureşti nu a plătit de ani de zile subvenţia către Regia Autonoma de Distributie a Energiei Termice (RADET), principalul furnizor de apă caldă și încălzire în sistem centralizat RADET, astfel încât creanţele curente neîncasate de ELCEN au ajuns la 217,5 milioane lei.
Radu Dan Septimiu Popa
