Presa de la Viena susține că România ar putea bloca Austria în demersul de preluare a șefiei OSCE, dacă nu cedează pe tema Schengen. Specialiștii, dar și politicienii consultați de „Adevărul” susțin că metoda poate fi utilă, dar Bucureștiul să nu se bazeze doar pe aceasta.

Austria lui Gerhard Karner (dreapta) poate se va răzgândi în urma negocierilor FOTO Inquam

Mai precis, publicația austriacă „ Die Presse “ susține că Guvernul de la Bucureşti intenţionează să blocheze Austria la Organizația de Securitate și Cooperare în Europa şi Parteneriatul NATO pentru Pace în cazul în care Viena nu renunţă la veto-ul său faţă de aderarea României la spaţiul Schengen. Dezvăluirea vine printr-un articol asumat de redactorul-șef adjunct al publicației.

Demersul Austriei de a prelua președinția OSCE ar avea loc în contextul în care Rusia nu vrea să accepte ca la șefia structurii internaționale să vină Estonia, un stat cu o atitudine clară anti-Moscova, accentuată și de războiul purtat contra Ucrainei. În fiecare an, un stat preia președinția OSCE. Ministrul de Externe al țării respective devine președintele în exercițiu. În cadrul OSCE, fiecare decizie este luată prin consens de cele 57 de state. Așadar, trebuie să nu existe niciun vot contra.

Conform „Die Presse“, celălalt as din mână e opoziția privind participarea Austriei la Parteneriatul pentru Pace al NATO. „Potrivit unor informații, românii iau în considerare să împiedice Austria să participe la programele Parteneriatului pentru Pace (PfP) al NATO. Pentru forțele armate austriece ar fi „un amar déjà vu”. Forțele armate au fost excluse ani de zile din exercițiile PfP din cauza unui veto al Turciei„ au mai arătat austriecii.

Punerea piciorului în prag

Contactat de „Adevărul”, Răzvan Munteanu, specialist în relații internaționale, a explicat mizele pentru cele două structuri internaționale. „Interesul pentru a prelua OSCE e lesne de înțeles, dată fiind și situația de securitate. Pe de altă parte, există inclusiv interesul în Parteneriatul pentru Pace, care nu e unul marginal. Motiv pentru care nu cred că e o strategie exagerată, cea a punerii piciorului în prag. Se pare că diplomația clasică a eșuat. Această strategie e una care ține de cutumele diplomatice, de negocieri. E un model care a dat roade pentru unele state din vecinătate, după cum am văzut: Ungaria și Turcia sunt două exemple”, a punctat analistul.

Răzvan Munteanu a arătat de ce ar conta și Parteneriatul pentru Pace al NATO. „Austria nu e stat membru NATO. NATO are instrumentele de colaborare cu state care nu sunt ale Alianței. Parteneriatul pentru Pace e un astfel de instrument, care ține de la interoperabilitatea forțelor armate, participarea la unele evenimente, schimburi de informații și prezența la unele acțiuni comune”.

Întrebat dacă e timp pentru a fi făcute negocieri pe mai multe luni, analistul Răzvan Munteanu a preciziat: „Factorul timp e important. România trebuie să urmărească două lucruri. Supunerea la vot cât mai repede a extinderii. Chiar dacă pune piciorul în prag. Trebuie să încerce și decuplarea de Bulgaria. Dacă sunt supuse la vot împreună, iar Austria își retrage veto-ul împotriva României, tot mai rămâne Olanda”.

Cum văd partidele situația

Și partidele politice au susținut că poate fi folositoare negocierea prin intermediul șefiei OSCE. „Trebuie să fim foarte prudenți când abordăm susținere unor persoane în funcții importante. Persoane sau țări. Analiza României ar trebui să privească mai multe componente”, a afirmat europarlamentarul Victor Negrescu (PSD). „România poate decide și ar fi normal să folosească aceste tipuri de instrumente, dar aș recomanda ca aceste tipuri de voturi să fie separate de problematica Schengen, că riscăm să punem România într-o lumină negativă în relația cu partenerii externi. Că dăm impresia că noi reacționăm, în loc să fim proactivi”, a completat eurodeputatul PSD Victor Negrescu .

Social-democratul a cerut mai multă activitate în zona diplomatică și politică. „Eu cred instituțiile trebuie să se pregătească pentru ca la Consiliul JAI din iunie să fie discutată tema Schengen. Nu un vot, ci ridicarea tematicii și discuția. De asemenea, ar fi oportun ca la următorul Consiliu European șefii de stat și guvern să înțeleagă importanța Schengen. Dacă nu facem asta acum, va fi greu să avem un vot pozitiv în perioada următoare”, a completat Negrescu, menționând că vine o perioadă electorală atât la nivel european, iar pentru Spania și mai devreme, fiind la final de an legislativele. Trebuie să avem o atitudine „mai puternică, mai incisivă”, iar cei responsabili „să folosească toate argumentele și instrumentele. Trebuie coerență și profesionalism”, a precizat vicepreședintele PSD. Totodată, social-democratul a subliniat că: „Guvernul de dreapta din Austria poate merită să-l tratăm așa, dar noi am fost cunoscuți de-a lungul timpului ca o țară serioasă”.

Social-democratul a arătat și cum ar trebui să pună statul român problema în discuțiile externe: „Nu putem susține o țară decât în baza atitudinii sale vizavi de situația globală, modul cum susține eforturile alianței democratice pentru sprijinirea Ucrainei și modul cum se poziționează țara candidată față de Federația Rusă. Dacă luăm criteriile acestea de analiză, e posibil să găsim motive pentru a susține alt stat, poate din NATO și cu o atitudine similară cu a României în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina”.

Eurodeputatul PNL Daniel Buda a precizat că România trebuie să-și joace toate cărțile posibile. „România trebuie să-și valorifice toate oportunitățile pe care le are. Da, OSCE poate fi o bună oportunitate. Dar sunt și alte canale diplomatice, mult mai uzitate și folositoare”, a afirmat Daniel Buda, care a susținut că discuții între București și Viena există, chiar dacă ele nu sunt publice, iar România trebuie să încerce să rezolve problematica Schengen până la finalul anului, pentru că apoi se intră în logica electorală. Concluzia liberalului: „Nu trebuie să avem mamă, nu trebuie să avem tată, ca să vorbim pe românește, când avem un subiect de interes pentru țară”.