Dosarul Revoluţiei/Grupul condus de Iliescu a acţionat abil şi eficient şi a înţeles importanţa televiziunii şi a radioului public
Grupul din jurul lui Ion Iliescu a acţionat abil şi eficient în preluarea puterii politice şi militare în decembrie 1989, componenţii acestei grupări înţelegând foarte bine importanţa televiziunii şi a radioului public în acele momente, se arată în rechizitoriul întocmit de procurorii militari în dosarul "Revoluţiei".
Parchetul General a dat publicităţii joi un extras din rechizitoriul întocmit în dosarul Revoluţiei, în care au fost trimişi recent în judecată fostul preşedinte Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, fost vice-prim ministru, şi gen. (rtr.) Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare.
Conform rechizitoriului, pe fondul degenerării relaţiilor dintre România şi URSS, după momentul "Praga 1968", dar şi ca urmare a stării de nemulţumire profundă şi generală din societate, s-a coagulat şi a evoluat o grupare dizidentă care a avut drept scop înlăturarea fostului preşedinte Nicolae Ceauşescu, dar care urmărea menţinerea României în sfera de influenţă a URSS.
"Această grupare complotistă a fost formată atât din civili (latura politică), cât şi din militari (latura militară), cu toţii marginalizaţi într-un fel sau altul prin deciziile fostului preşedinte. Componenţii grupului au aparţinut principalelor două filoane militare (MApN şi Direcţia Securităţii Statului), de la nivel mediu până la vârf, dar şi structurilor civile ale statului român. Desigur, nu doar membrii acestui grup au manifestat atitudini ostile regimului Ceauşescu, însă prin funcţiile deţinute (implicit, influenţele exercitate), dar mai ales prin raportare la evoluţia istorică (începând cu 22 decembrie 1989), se poate afirma, fără echivoc, faptul că doar acest grup s-a dovedit eficient în demersul său", spun procurorii.
Conform rechizitoriului, toate personajele din gruparea lui Iliescu s-au regăsit şi au conlucrat în locaţiile cheie ale zilei de 22 decembrie 1989 şi intervalul următor de timp - TVR, fostul CC al PCR, MApN.
Momentul începerii acţiunii a fost dat pe 22 decembrie 1989, la orele 14,25, în direct la TVR, când cpt. de rang I Emil (Cico) Dumitrescu a transmis următorul mesaj: "Dragi colegi ai promoţiei 1958, vă vorbeşte cel care a fost pentru voi Cico, cel care a venit în marina română împreună cu voi (...) Rog pe tovarăşul Ion Iliescu, cu care am fost coleg, să vină la televiziune. Trebuie, tovarăşi, să ne organizăm".
"Şi s-au organizat. Toţi componenţii grupului Iliescu au preluat puterea totală în stat. Ion Iliescu a fost preşedintele României pentru o perioadă de 10 ani. Generalii (...) şi Nicolae Militaru au deţinut în mod succesiv funcţia de ministru al Apărării. Virgil Măgureanu a fost iniţial consilier al preşedintelui Ion Iliescu, iar apoi primul director al principalului serviciu de informaţii al României - SRI. Emil (Cico) Dumitrescu a fost numit în funcţia de secretar de stat în Ministerul de Interne şi apoi de consilier de stat la Administraţia Prezidenţială. La scurt timp după preluarea puterii de către CFSN, condus de Ion Iliescu, a fost reactivat un număr important de generali şi ofiţeri superiori, cu toţii filosovietici", se menţionează în rechizitoriu.
În urma apariţiilor televizate, grupul condus de Ion Iliescu a luat decizia deplasării la sediul MApN, după ce lui Iliescu i s-a garantat protecţia Armatei.
Pe 22 decembrie 1989, în jurul orelor 16,00, în sediul Ministerului Apărării Naţionale a pătruns un grup de civili format din Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu. Grupul a fost primit de militari de rang înalt, printre care gl.(r.) Nicolae Militaru, gl. Victor Atanasie Stănculescu, precum şi de militari cu funcţii importante în MApN şi DSS.
"Cu toţii au intrat în sala de consiliu a MApN. Militarii l-au recunoscut în fapt pe Ion Iliescu ca fiind noul şef de stat şi de guvern, implicit, noul comandant suprem al Forţelor Armate Române. La rândul său, Ion Iliescu şi-a asumat imediat, fără rezerve aceste demnităţi, comportându-se ca atare. Grupul (civili şi militari) a discutat inclusiv problema denumirii noului organ de conducere politică şi militară. S-a hotărât ca denumirea să fie Frontul Salvării Naţionale, întrucât unii dintre participanţi acţionaseră şi anterior datei de 22 decembrie 1989 prin diferite activităţi în scopul înlăturării preşedintelui Nicolae Ceauşescu. Ion liescu (acceptat ca nou lider) a propus constituirea unui Comandament unic militar şi civil care avea să coordoneze inclusiv operaţiunile militare, pe întregul teritoriu al ţării. La scurt timp, structura civilo-militară denumită Gărzi Patriotice a fost integrată în Comandamentul nou înfiinţat. Având în vedere cele mai sus invocate şi celelalte probe administrate în cauză, se desprinde concluzia conform căreia întreaga forţă militară a României (MApN, MI-DSS, Gărzi Patriotice), începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989 - orele 16,00 - s-a pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi a conducerii acestuia. Este momentul în care Armata şi Securitatea îşi dau acordul ca România să fie condusă de CFSN. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al CFSN format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, gl. (r.) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar şi numit ministru al apărării), Gelu Voican Voiculescu, a exercitat în mod direct prerogativele puterii de stat şi a luat decizii importante atât cu caracter politic, cât şi cu caracter militar", explică procurorii.
Mai departe, procurorii spun că grupul lui Ion Iliescu a înţeles importanţa televiziunii şi radioului în preluarea puterii după fuga lui Nicolae Ceauşescu.
"La fel de importantă s-a dovedit a fi şi abilitatea 'grupului Iliescu' de a se organiza şi acţiona eficient. Componenţii acestei grupări au înţeles foarte bine importanţa televiziunii şi a radioului pentru astfel de momente. La fel de importantă a fost şi decizia de a face joncţiunea cu factorii de comandă ai principalului pilon de putere în stat - MApN. Întâlnirea de la sediul MApN a durat aproximativ 45 de minute, după care Ion Iliescu şi anturajul său s-au deplasat la sediul Comitetului Central al PCR (în prealabil, s-a hotărât ca din partea FSN să rămână la sediul MApN numitul Montanu Mihail). Aici au fost întâmpinaţi inclusiv de comandantul USLA, care s-a pus la dispoziţia noii puteri. În clădire se aflau mulţi revoluţionari, militari, dar şi componenţi ai fostului CC al PCR. Aşa cum s-a arătat, aceştia se aflau într-un proces de constituire a unor nuclee de putere", se arată în rechizitoriu.
În urma unui apel televizat făcut de Ion Iliescu, pe 22 decembrie 1989, începând cu orele 17,00, la sediul CC al PCR au început să sosească mai mulţi foşti nomenclaturişti şi activişti ai PCR, marginalizaţi în ultimii ani de Nicolae Ceauşescu, printre care Silviu Brucan şi Alexandru Bârlădeanu.
"Recunoaşterea venită din partea structurilor militare şi a revoluţionarilor pentru Ion Iliescu ca noul lider politico-militar şi acceptarea acestei demnităţi sunt dovedite de probele administrate. Mass-media din România a aderat imediat la CFSN şi la liderii acestuia. TVR şi Radio România s-au poziţionat faţă de Ion Iliescu ca fiind noul lider al statului român. Presa scrisă a făcut acelaşi lucru. Organele centrale de presă aparţinând până la 22 decembrie 1989 fostului CC al PCR şi UTC s-au repoziţionat încă din după-amiaza aceleiaşi zile, transformându-se în organele de presă ale CFSN. Totodată, presa internaţională l-a prezentat pe Ion Iliescu ca fiind noul lider al României, iar apariţiile publice ale acestuia au evidenţiat asumarea pe deplin a acestei demnităţi. CFSN şi liderii acestuia au fost imediat recunoscuţi pe plan internaţional de principalele state. Noua putere nu a întâmpinat practic nicio opoziţie din partea structurilor militare şi civile interne sau din partea reprezentanţilor acestor structuri. Conduita concretă manifestată de Ion Iliescu, începând cu orele 16,00 ale zilei de 22 decembrie 1989, demonstrează asumarea de către acesta a prerogativelor puterii în stat. Prin toate apariţiile televizate a apărut în postura de lider. Comunicatele CFSN au fost semnate în calitate de preşedinte al acestei formaţiuni. A semnat acte normative ce vizau toate domeniile de activitate, a abrogat legi, a instituit Tribunalul Militar Excepţional privind judecarea cuplului prezidenţial Ceauşescu, a instituit tribunale militare excepţionale pe întregul teritoriu al României, l-a impus pe gl. mr. (r.) Nicolae Militaru în funcţia de ministru al Apărării", declară procurorii militari. AGERPRES
