Anunţul a fost făcut de procurorul general al României, Gabriela Scutea. Ancheta a fost refăcută de procurorul care a instrumentat cauza înainte de trimiterea în judecată din 2019, şefa parchetului general menţionând că repartizarea dosarului către un alt procuror ar fi însemnat extinderea cercetărilor pe o durată mai mare de timp.
Potrivit Gabrielei Scute, pe 14 februarie 2022, instanţa supremă a retrimis dosarul Revoluţiei către Parchetul General pentru refacerea anchetei, iar pe 21 martie s-au reluat cercetările.Gabriela Scutea susţine că rechizitoriul este centrat pe acţiunile din 22-30 decembrie 1989 şi menţionează că nu sunt vizaţi militari care au executat ordine.
Astfel, potrivit procurorilor, Ion Iliescu,"în calitate de şef de stat şi de guvern, preşedinte al CFSN şi al Consiliului Militar Superior, cu intenţie, urmărind obţinerea legitimităţii populare, menţinerea şi consolidarea puterii politice deţinute începând cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16.00, a indus în eroare opinia publică în mod constant, repetat, sistematic, prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operaţiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcţii de conducere ale MApN.
Aceste fapte au avut drept consecinţe generarea şi amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat şi astfel, în intervalul 22-30 decembrie 1989 au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari.
Aceleaşi fapte ale inculpatului Ion Iliescu au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989, o stare de pericol iminent şi grav pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile, de pe întregul teritoriu al României".
Aceleaşi acuzaţii le sunt aduse şi lui Gelu Voican Voiculescu şi lui Iosif Rus.
Soluţiile de clasare dispuse prin rechizitoriul din 05.04.2019 faţă de Ceauşescu Nicolae (autoritate de lucru judecat), Vlad Iulian (autoritate de lucru judecat), Postelnicu Tudor (autoritate de lucru judecat), Dumitrescu Emil (a survenit decesul), Stănculescu Atanasie Victor (a survenit decesul), Milea Vasile (a survenit decesul), Militaru Nicolae (a survenit decesul), Hortopan Ion (a survenit decesul), Eftimescu Nicolae (a survenit decesul), Brucan Silviu (a survenit decesul), Mocanu Mircea (nu există probe concludente cu privire la existenţa faptei), Dinu Ştefan (nu există probe concludente cu privire la existenţa faptei), Toma Ion (nu există probe concludente cu privire la existenţa faptei), Igreţ Viorel (nu există probe concludente cu privire la existenţa faptei), Roman Petre (nu există probe concludente cu privire la existenţa faptei), Brateş Teodor (nu există probe concludente cu privire la existenţa faptei) şi faţă de infracţiunile de drept comun săvârşite în intervalul revoluţionar, au rămas definitive, prin respingerea plângerilor de către ÎCCJ, conform art. 341 Cod procedură penală, respectiv prin neconfirmarea de către ÎCCJ a redeschiderii urmăririi penale dispusă de către prim-adjunctul procurorului general.
ÎCCJ a confirmat însă redeschiderea urmării penale în privinţa a 627 de persoane vătămate, cercetările fiind continuate de către Secţia parchetelor militare în dosarul penal nr. 1/P/2020. În cursul urmăririi penale efectuată în acest dosar, a fost dispusă disjungerea cauzei şi reunirea cu dosarul penal nr. 11/P/2014, privind plângerile formulate de 409 persoane vătămate, acestea fiind incluse între persoanele vătămate pentru care este sesizată instanţa. Pentru restul de 218 persoane vătămate, cercetările continuă în dosarul penal SPM nr. 1/P/2020", transmite Parchetul General.
Parchetul anunţă că de-a lungul timpului au fost deschise 4.544 de dosare penale, în 112 dintre acestea fiind trimise în judecată 274 de persoane, din care 25 de generali (10 din cadrul MApN şi 15 din cadrul MI), 114 ofiţeri (32 din cadrul MApN şi 82 din cadrul MI), 13 subofiţeri (8 din cadrul MApN şi 5 din cadrul MI), 36 militari în termen şi 87 civili, în sarcina cărora s-a reţinut că, prin măsurile dispuse sau acţiunile întreprinse, au contribuit la producerea victimelor înregistrate în timpul evenimentelor din Decembrie 1989.
Între civilii trimişi în judecată şi condamnaţi sunt foştii membri ai Comitetului Politic Executiv al CC al PCR şi foşti miniştri, informează procurorii.
