Dosarul referendumului: Majoritatea martorilor audiaţi miercuri au spus că nu au votat
Un număr de 12 martori din dosarul referendumului din iulie 2012 pentru demiterea lui Traian Băsescu au fost audiaţi de judecători la termenul de miercuri, cei mai mulţi dintre ei precizând că nu au votat la respectivul scrutin.
Dosarul referendumului: Majoritatea martorilor audiaţi miercuri au spus că nu au votat (Imagine: Liviu Chirică/Mediafax Foto)
"Mi s-a prezentat o listă de la o altă secţie, o listă suplimentară. Era numele meu acolo, dar nu mi-am recunoscut semnătura", "M-au găsit pe o listă la căminul cultural. Nu era semnătura mea" şi "Nu am votat. Am trimis vorbă să vină cu urna mobilă, dar nu a venit nimeni" sunt câteva din declaraţiile martorilor audiaţi miercuri la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).
Cele 12 persoane audiate sunt din comuna Ţigăneşti, judeţul Teleorman. Majoritatea lor au vârste de peste 70 de ani, iar o parte nu ştiu să scrie sau să citească.
După ce au dat declaraţii în faţa instanţei, ei au spus că au fost aduşi "cu duba Poliţiei", asta deoarece instanţa a dispus emiterea de mandate de aducere pe numele lor, pentru că nu s-au prezentat în faţa judecătorilor atunci când au fost citaţi.
Tot miercuri sunt audiaţi şi o parte dintre inculpaţi, membri ai comisiilor de votare din localitatea Bragadiru-Teleorman.
În acest dosar, soţii Marius Marinel şi Simona Cristina Preduţ au fost judecaţi separat de ceilalţi 73 de inculpaţi, prin procedura simplificată, după ce şi-au recunoscut vinovăţia. La 2 iulie, instanţa supremă i-a condamnat pe cei doi la câte un an şi patru luni de închisoare cu suspendare şi le-a stabilit acestora un termen de încercare de trei ani şi patru luni.
Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul "Fraudă la referendum", în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.
Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".
Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
"Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare - preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare - au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
Sursa: mediafax.ro
