Dosarul „Referendumul”. Martori duşi cu duba la proces: „Nu m-am prezentat până acum pentru că mi-a fost frică”
UPDATE Magistraţii Curţii Supreme au acordat miercuri un nou termen în acest caz, pentru 3 octombrie.
Instanţa a solicitat să se emită mandate de aducere pentru martorii care au fost citatţi şi nu s-au prezentat astăzi la Curtea Supremă.
UPDATE Martorii care au fost duşi miercuri la Curtea Supremă cu duba poliţiei pentru a fi audiaţi s-au întors la locuinţele lor. Aceştia au fost duşi acasă tot de Poliţie.
UPDATE Cei mai mulţi dintre martorii audiaţi până în acest moment au declarat în faţa magistraţilor că nu au votat la referendum, chiar dacă ei apar pe listele speciale.
Media de vârstă a persoanelor audiate miercuri de magistraţi depăşeşte 70 de ani.
UPDATE 12 martori au fost duşi cu două dube la sediul Curţii Supreme după ce aceştia nu s-au prezentat la termenele anterioare de judecată deşi au fost citaţi.
Unul dintre aceştia a declarat pentru adevarul.ro că nu s-a prezentat în faţa instanţei până acum pentru că i-a fost „frică”.
La termenele trecute, martori în dosar au declarat în faţa judecătorilor, că, deşi sunt semnăturile lor pe listele electorale, nu au votat, unii spunând că în ziua respectivă erau plecaţi din ţară.
Unul dintre martori a spus că nici el şi nici soţia şi fiica lui nu au fost prezenţi la vot, însă în dreptul numelor lor sunt semnături. Acesta a spus că semnăturile nu pot fi ale lor, pentru că nu s-au prezentat la vot, soţia şi fiica lui fiind plecate în Anglia.
Un alt martor a arătat că şi semnătura sa se regăseşte pe lista de votare verificată de procurorii anticorupţie, dar el nu a votat, fiind plecat atunci în Italia.
Alţi martori au spus că au votat la referendumul din 2012, dar nu la secţiile de votare la care sunt arondaţi, ci în localităţile în care se aflau în acea zi, astfel că semnăturile lor nu trebuiau să se găsească pe listele de votare din judeţul Teleorman.
Întrebat cum comentează acest lucru, Liviu Dragnea, principalul acuzat din dosar, a declarat că nu are nicio responsabilitate în privinţa unor eventuale falsuri înregistrate la vot : ”Toţi cei care au fost acolo au spus că nu mă cunosc şi că nu au discutat cu mine. N-am de unde să ştiu eu ce s-a întâmplat. Dacă într-o sectie de vot din Vrancea a apărut o neregulă , nu eu am organizat alegerile, nu eu am fost acolo. Ce legatură poate să fie între mine şi cei de acolo?”, a declarat vicepremierul.
Liviu Dragnea nu s-a prezentat la ultimul termen al procesului.
Dragnea, acuzat de trafic de influenţă
Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.
Interceptările arată cum îşi mobiliza subalternii fostul şef al CJ Teleorman: „Organizaţi-vă să mi-i aduceţi pe toţi la vot, băi! Îi legaţi, îi luaţi în braţe! Aveţi decât 38% prezenţă în Alexandria".
Alte 100 de persoane, trimise în judecată
Anchetatorii precizează că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului organizat în 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, de aproape 100 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt.
Aceştia au fost trimişi în judecată petnru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
„Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare - preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare - au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
Sursa: adevarul.ro
