Dosarul lui Aristotel Căncescu va fi judecat la Tribunalul Brașov
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis miercuri să decline către Tribunalul Braşov competenţa de judecare a dosarului în care Căncescu este judecat pentru fapte de corupţie.
Decizia vine după ce deputatul Ion Diniţă, inculpat şi el în dosar, a demisionat din Parlament pe 1 aprilie. Astfel, nimic nu mai justifică judecarea dosarului de către ÎCCJ.
Dosarul Căncescu:
Aristotel Căncescu este acuzat de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (5 infracțiuni), luare de mită, spălare de bani, în formă continuată, trafic de influență și instigare la tentativă la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos.
Ion Diniță este acuzat de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (2 infracțiuni), dare de mită și spălare de bani, Aurelia Popescu, Cristian Emil Cirica, Viorel Costea, Mircea Popa și Ioan Boțoman, pentru abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, Maria Gheorghieș, pentru complicitate, iar Radu Ispas, administrator public al județului Brașov, la data faptelor, abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (3 infracțiuni) și instigare la tentativă la această infracțiune.
În același dosar au fost deferiți justiției: Gabriel Bâgiu, administrator al SC Ramb Sistem SRL Brașov, pentru cumpărare de influență și complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (2 infracțiuni), Bogdan Rusu, director al SC Canaris SRL, dar și societatea, pentru spălare de bani, în formă continuată.
Obiectul dosarului îl reprezintă fapte desfășurate în perioada noiembrie 2006 — noiembrie 2014, fiind legate de activitatea șefului CJ Brașov și administratorul public al județului, care și-au folosit funcția publică de autoritate locală pentru interesele proprii și ale firmelor SC Gotic SA și SC Ramb Sistem SRL, respectiv ale persoanelor care le administrau.
Procurorii DNA susțin că cele două firme ''de casă'' dețineau cvasi — totalitatea contractelor derulate cu CJ Brașov, întrucât le erau acordate preferențial, prin încredințare directă, ca urmare a dispoziției lui Aristotel Căncescu.
"În perioada 2006—2007, în urma desfășurării procedurilor de achiziție publică — licitație deschisă, CJ Brașov, reprezentat de Aristotel Căncescu, a încheiat două contracte cu SC Gotic SA, declarată câștigătoare a licitațiilor, reprezentată de Ion Diniță, în calitate de director general. Aceste contracte aveau ca obiect întreținerea, reparația și salubrizarea drumurilor județene (contractul de achiziții publice nr. 69/20.09.2007) și execuția, finalizarea și întreținerea drumului Rupea — Racoș (contractul de achiziții publice nr. 8798/10.11.2006)", se arată în comunicat.
Contractul de concesiune nr. 69/20.09.2007 (întreținere și salubrizare în sezonul rece — deszăpeziri precum și întreținerea și reparații pe timp de vară), au reținut anchetatorii, a fost încheiat pe 6 ani, având o valoare de peste 9,7 milioane lei cu TVA, dar acesta a fost modificat de cinci ori, în perioada 2008 — 2012, deși în cuprinsul documentului nu erau prevăzute modalități concrete de modificare a prețului contractului.
"Urmare a acestor majorări nelegale, valoarea totală a contractului a ajuns la suma de 101.750.482,28 lei cu TVA, față de valoarea inițială de 9.724.823,30 lei cu TVA, înregistrându-se o creștere cu 1.046,29 %. Actele adiționale au fost semnate de inculpații Căncescu, Cirică, Popescu și alte persoane, din partea CJ Brașov, iar din partea firmei Gotic SA de către inculpatul Diniță. Același lucru s-a întâmplat și în cazul celui de-al doilea contract, în valoare de 14.064.497,52 lei cu TVA, prețul acestuia fiind modificat prin trei acte adiționale, în perioada 2008 — 2010, semnate de inculpații Căncescu, Ispas, Popescu, Costea și alte persoane, iar din partea firmei Gotic SA de către inculpatul Diniță. Actualizarea prețului s-a făcut în urma unei înțelegeri frauduloase între Diniță și Căncescu, fără a exista vreun temei de fapt sau de drept pentru aceasta, urmărindu-se doar ca primul să obțină necuvenit o importantă sumă de bani din fondurile publice", se mai spune în document.
DNA menționează că ultimul act adițional a fost încheiat în realitate după ce contractul expirase, iar apoi a fost antedatat.
"Deși lucrările au început efectiv abia în martie 2007, cu altă tehnologie decât cea prevăzută în documentația achiziției publice, au fost întocmite situații de lucrări de către constructorul SC Gotic SA, care au fost apoi facturate de constructor și achitate de CJ Brașov la nivelul sumei de 1.012.612,16 lei cu organizare de șantier și TVA. Facturile au fost plătite prin ordine de plată semnate de Căncescu, iar din înscrisurile depuse la dosar de CJ a rezultat că la decontarea acestor sume de bani au stat situații de lucrări și centralizatoarele lunare întocmite de executantul SC Gotic SA, semnate din partea acesteia de inculpata Gheorghieș. Totodată aceste documente au fost semnate de Ioan Boțoman în calitate de diriginte de șantier, precum și de Viorel Costea, în calitate de director al DADP din cadrul CJ Brașov", arată DNA.
Anchetatorii au reținut că rapoartele atestau date neconforme realității, întrucât lucrările menționate nu fuseseră realizate, dar și că imediat după atribuirea către respectiva firmă a contractului de achiziții nr. 8798/10.11.2006, au fost virate, cu titlu de servicii publicitate și reclamă, în perioada în perioada ianuarie 2006 — decembrie 2007, importante sume de bani ce au totalizat peste 1,1 milioane lei, către SC Canaris SRL deținută de Căncescu.
Procurorii menționează că toate cele 26 de contracte de publicitate au fost semnate din partea SC Canaris SRL de Bogdan Rusu Bogdan, director al societății.
"În realitate, contractele sunt fictive, nu au fost executate vreodată, scopul acestora fiind doar acela de a disimula adevărata natură a sumelor de bani virate de către Diniță, respectiv foloase necuvenite date lui Căncescu, pentru ca acesta din urmă să îi atribuie contracte de achiziții publice, în calitatea sa de președinte al CJ Brașov", precizează DNA.
Sursa citată subliniază că, în perioada 2007 — 2008 între CJ Brașov și SC Ramb Sistem SRL, administrată de Bâgiu, au fost încheiate contractele cu nr. 638/29.01.2007 pentru realizarea investiției ''Reabilitare, amenajare refuncționalizare Complex de agrement Tâmpa'', în valoare de peste 8 milioane lei (suplimentat prin actul adițional nr. 2/12.06.2008 cu încă aproximativ 5,6 milioane lei) și contractul 56/4266 de peste 1,7 milioane lei privind realizarea investiției ''Amenajare suprafețe de joc — terenuri sportive la Liceul Andrei Șaguna''.
Procurorii arată că CJ Brașov, prin Căncescu și Ispas, împreună cu alți inculpați au validat și efectuat, în executarea celor două contracte, plăți nejustificate de peste 664.000 lei.
"Plățile sunt apreciate ca nejustificate, întrucât în ofertele depuse pentru ambele contracte grosimea stratului de cauciuc tip tartan folosit pentru terenurile de sport care trebuiau amenajate era de 10 mm, însă în realitate a fost folosit un strat de 4,5 mm, dar cu un strat mai gros de material adeziv. Decontul a fost făcut și apoi plătit pentru prețul echivalent unui material cu o grosime de 10 mm, iar cu ocazia controlului, constatându-se aceste deficiente, s-au prezentat documente ce atestau modificarea soluției tehnice, emise de inculpatul Bâgiu", se mai arată în comunicat.
Procurorii au mai constatat că Aristotel Căncescu, în încercarea de a evita angajarea răspunderii personale pentru prejudiciile cauzate prin aceste contracte de achiziții publice, i-a pretins lui Gabriel Bâgiu să restituie suma de bani obținută nelegal prin cele două contracte derulate de Ramb Sistem SRL, promițându-i în schimb că își va folosi influența reală pe care o are asupra comisiei de licitație, pentru a-i determina pe membrii acesteia să atribuie contractul de achiziții publice vizând renovarea Spitalului Județean de Urgență Brașov, lucrare de aproximativ 20 de milioane lei.
"Deși în urma organizării licitației a fost desemnată o altă firmă câștigătoare, Căncescu în înțelegere cu Ispas a solicitat expres persoanelor din subordinea sa ca această licitație să fie adjudecată de SC Ramb Sistem SRL. Ca urmare, membrii comisiei, deși finalizaseră procedura, nu au mai înaintat raportul pentru aprobare. Mai mult, comisia s-a întrunit din nou și a renunțat la raport, căutând soluții pentru invalidarea procedurii și declararea câștigătoare a firmei Ramb Sistem SRL, deși aceasta nu îndeplinea condițiile de participare, iar oferta de preț era, conform celor specificate chiar de comisie, prea mică în raport cu soluția tehnică, conformă, propusă de cealaltă firmă, pentru a putea fi considerată reală", mai menționează DNA.
Sursa citată subliniază că o astfel de situație nu a mai avut loc, planul infracțional fiind întrerupt prin intervenția organelor judiciare.
Unitatea Administrativă Teritorială Județul Brașov a comunicat faptul că se constituie parte civilă în procesul penal, urmând ca ulterior, în termenul legal, să indice natura și întinderea pretențiilor.
În cauză, procurorii au dispus:
— instituirea măsurii asiguratorii a popririi asupra conturilor deschise de Aristotel Căncescu la mai multe unități bancare, fiind identificate și poprite următoarele sume de bani: 6305,78 lei, 439.449,28 euro, 127.332 USD și titluri de stat în valoare de 2.926.455,2 lei
— instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra celor 62 de părți sociale reprezentând 100% din capitalul social al SC CANARIS SRL Brașov, aparținând lui Căncescu
— instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra a 21 acțiuni la societăți de investiții financiare (SIF), aparținând lui Căncescu.
— instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra a 4 bunuri imobile, ce aparțin lui Căncescu
— instituirea măsurii asiguratorii a popririi asupra conturilor bancare aparținând lui Diniță, deschise la două unități bancare, respectiv sumele de 6.426,86 GBP și 12.576 lei
— instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra celor 179.367 acțiuni reprezentând 99,8 % din capitalul social al SC Gotic SA Brașov, asupra celor 12 părți sociale reprezentând 60% din capitalul social al unei societăți comerciale și asupra celor 900 acțiuni reprezentând 3% din capitalul social al unei alte firme aparținând lui Diniță
— instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra 2.182 acțiuni societăți de investiții financiare (SIF) aparținând lui Diniță
— instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra a 26 bunuri imobile, ce aparțin lui Diniță
— instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra celor 90 părți sociale reprezentând 45% din capitalul social al unei societăți comerciale, asupra celor 50 părți sociale reprezentând 50% din capitalul social al unei alte firme și asupra celor 33 părți sociale reprezentând 33% din capitalul social SC Ramb Construct GmbH SRL București, aparținând lui Bâgiu
— instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra sumelor de 31.400 lei, 5.105 euro și 4.603 USD aparținând lui Bâgiu, ridicate de la acesta cu ocazia percheziției domiciliare
— instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra a 4.091 acțiuni societăți de investiții financiare (SIF) aparținând lui Bâgiu
— instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra a 10 bunuri imobile ce aparțin SC Canaris SRL Brașov.
DNA mai precizează că față de suspecții Lucica Stănescu, Ioan Ștefăniuc și Andreea Rădulea procurorii au dispus soluția clasării.
