„Dosarul Kovesi”, o MASCARADĂ SINISTRĂ! Toți românii ar trebui să citească acest articol!
„Dosarul Kovesi”, o MASCARADĂ SINISTRĂ! Toți românii ar trebui să citească acest articol: Povestea misterioasa a martorului protejat. Adevarul si manipularea, publicat de jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe Ziare.com .
Laura Codruta Kovesi este acuzata in al doilea dosar deschis de Sectia Speciala pentru magistrati de represiune nedreapta si constituire de grup infractional organizat pentru ca ar fi emis o circulara in baza careia ar fi devenit posibil ca in cadrul aceluiasi dosar aceeasi persoana sa fie audiata si sub identitatea reala si sub identitate protejata.
Aceasta dubla calitate a unui martor a fost subiect de discutie si in cazul Negulescu si a reprezentat miezul acuzatiilor aduse acestuia de inculpatul Cosma, care a dezvaluit ca a depus marturie la DNA Ploiesti atat cu identiatea reala, cat si cu identitate protejata.
Ideea transmisa opiniei publice este ca aceasta dubla calitate a martorului intr-un proces reprezinta o ilegalitate menita sa induca in eroare judecatorul, care ar avea impresia ca se exista mai multi martori cand, de fapt, e numai unul, prezentat cu mai multe identitati.
Ceea ce este fals. In practica judiciara, folosirea unui martor si cu identitate protejata si cu identitate reala in aceasi dosar este permisa si este folosita de procurori mai ales in cazul unor infractiuni grave.
L-am intrebat pe procurorul Alexandru Codreanu de la Pachetul Tribunalului Brasov cum se lucreaza cu martorii cu identitate protejata, fara a comenta desigur in niciun fel speta Kovesi.
Sediul materiei este in Codul de procedura de penala, art 125 -127, care se refera la masurile de protectie a martorilor.
"Martorul cu identitate protejata este persoana care, daca i s-ar cunoaste adevarata identitate, prin declaratia data, si-ar periclita viata, integritatea corporala, libertatea, bunurile sau activitatea profesionala ori ar periclita aceste valori in relatie cu un membru de familie. Pentru a nu se ajunge la vreun rezultat nefast, legea permite ca datele reale de identitate sa nu fie facute publice, acordandu-se un pseudonim", explica Alexandru Codreanu.
Pentru a intelege mai usor statutul martorului cu identiate protejata, procuroul Codreanu a plecat de la un exemplu "scoala", povestea martorei Andreea Georgescu:
"Doi recidivisti patrund, in scopul sustragerii de bunuri, intr-un apartament unde era imobilizata la pat o persoana in varsta. Din cauza strigatelor victimei, cei doi autori o stranguleaza, isi insusesc bunurile de valoare si apoi ies pe usa apartamentului, moment in care, pe palier sunt observati de un minora in varsta de 13 ani care iesea intamplator din apartamentul invecinat.
De frica, tanara minora, dupa ce a observat amanuntele relevante ce ar fi putut conduce la identificarea autorilor, se retrage in propriul apartament, fapt observat de cei doi infractori recidivisti".
La audieri, anchetatorii intra in impas pentru ca parintii Andreei Georgescu nu vor sa lase fata sa povesteasca cele vazute, de frica sa nu o expuna razbunarii celor doi infractori.
Pana la urma, parintii accepta ca Andreea sa spuna ce a vazut doar daca identitatea sa reala va fi protejata si audierea ulterioara, in fata instantei de judecata, se va efectua fara prezenta efectiva in sala, cu vocea si imaginea distorsionate.
"Astfel, martora da o declaratie in care sunt consemnate toate amanuntele esentiale - ora la care a iesit din propriul apartament, datele fizice ale celor doi autori ai faptei de omor, procedandu-se la identificarea acestora de pe planse foto, bunurile pe care acestia se putea observa ca le aveau asupra lor etc.
Aceasta declaratie, pe langa consemnarea in scris, este si inregistrata audio - video. Suportul magnetic sigilat este pastrat pana la terminarea urmaririi penale in conditii de confidentialitate, fiind ulterior inaintat instantei competente".
Nicio secunda identitatea reala a martorei nu e secreta fata de instanta de judecata, subliniaza procurorul Alexandru Codreanu: "instanta are la dispozitie nu doar declaratia data sub identitate reala de martora protejata, ci si suportul magnetic unde se poate observa modalitatea de luare a declaratiei si daca exista o consemnare stricta a celor mentionate.
De asemenea, datele reale ale martorei vor fi consemnate intr-un registru special la care va avea acces judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara si instanta, in conditii de confidentialitate".
Aceasta "declaratie reala" a martorului va fi semnata sub pseudonim. Daca pe martora respectiva o cheama in realitate Georgescu Andreea, pseudonimul acordat poate fi simplu folosit ca fiind "martor X". Declaratia reala nu ajunge la dosarul public.
Cum se poate apara atunci inculpatul?
Sigur ca ei trebuie sa aiba acces la declaratia data sub pseudonim si marele pericol este ca din continutul ei sa isi dea seama cui ii apartine in realitate depozitia. Tocmai de aceea ea nu trebuie sa includa niciun amanunt care sa dea de gol identitatea reala a martorei, care astfel sa-si piarda protectia.
Asadar, cum va arata declaratia data sub pseudonimul "martor X" din dosarul public? "Nu se vor consemna amanunte de genul: apartamentul din care martora a iesit (aspect esential in vederea identificarii), ci va cuprinde o alta localizare.
Astfel, 'martorul X' va declara ca se afla, de exemplu, intr-un balcon situat in blocul invecinat scarii de unde cei doi infractori au iesit si a observat amanunte referitoare la infatisarea lor si a bunurilor ce se aflau asupra acestora.
Avem, pe aceasta cale, o a doua declaratie care 'ascunde' elemente ce ar permite identificarea martorei.
Nu e asa de simplu pe cat pare, pentru ca si avocatul inculpatilor se straduieste sa afle cine e martorul X si atunci "solicita luarea unor declaratii de la toti vecinii de palier ai victimei, tocmai in scopul de a incerca pe aceasta cale sa determine daca intr-adevar 'martorul X' chiar se afla in blocul invecinat sau este chiar vorba despre martora Georgescu Andreea".
Si aici, dupa cum explica Alexandru Codreanu, anchetatorul trebuie sa evite o capcana: "daca s-ar respinge o astfel de cerere, ar fi evident ce se doreste a se proteja astfel incat se procedeaza la audierea tuturor vecinilor (in prezenta avocatului inculpatilor) si inevitabil se ajunge si la audierea martorei minore Georgescu Andreea".
Ce va declara Georgescu Andreea cu identiatea reala? "Daca martora declara toate amanuntele ce au impus protejarea identitatii sale, minora va fi expusa unor pericole deloc de neglijat.
Cine isi asuma ca un copil sa fie ulterior vatamat? Masurile de supraveghere si paza a locuintei acestuia pot fi, in conditiile actuale, eficiente? Dar insotirea permanenta a minorei? Pentru ce perioada vor fi aceste masuri luate? Ce viata privata va mai putea avea persoana in cauza, in aceste conditii? Poate cineva garanta ca peste o anumita perioada de timp, dupa ce masurile de protectie se vor epuiza, cei doi nu se vor razbuna?
In aceste conditii, declaratia data de martora Georgescu Andreea va fi in mod evident 'mincinoasa', in sensul ca minora va declara ca nu a vazut nimic, ea nefiind acasa la data comiterii omorului".
Deci putem avea chiar trei declaratii date de aceeasi persoana:
-prima declaratie, cea denumita conventional "reala", in care sunt cuprinse toate elementele esentiale aflarii adevarului;
-a doua declaratie, sub pseudonim, in care se modifica elemente ce tin de localizarea martorei;
- a treia declaratie, sub identitate reala, in care martora declara nereal ca nu a observat nimic deoarece nu se afla acasa.
"Prima declaratie se afla la dispozitia permanenta a instantei astfel incat solutia sa se poata intemeia pe toate elementele probatorii, iar celelalte doua declaratii se vor afla in dosarul 'public'.
Cat se poate intinde "minciuna"?
"Procurorul este obligat sa depuna toate diligentele in vederea protejarii martorei minore, dar fara ca prin aceasta sa altereze adevarul judiciar.
Astfel, elementele esentiale ce tin de: numarul autorilor faptei, infatisarea lor fizica, bunurile care se puteau observa ca fiind asupra lor, nu pot suferi influente din partea procurorului anchetator.
In schimb, localizarea martorului (in cazul de fata) este necesar a nu fi dezvaluita tocmai pentru a nu se produce consecinte nefaste asupra unei persoane vulnerabile", explica Alexandru Codreanu.
Judecatorul stie toate detaliile si are libertate totala sa decida valoarea oricarei marturii.
"Subliniez inca o data ca judecatorul cauzei are acces liber la declaratia 'reala' a martorei si datele de identitate ale acesteia, putand aprecia liber valoarea probatorie.
Instanta comunica parchetului competent ca, la data preconizata pentru audiere, sa depuna diligente pentru prezentarea martorei.
Aceasta va fi adusa la sediul instantei in conditii de siguranta si, inainte de audiere, judecatorul va verifica, intr-o alta camera, identitatea reala a martorei minore, avand la dispozitie declaratia acesteia si inregistrarea audio - video despre care am facut vorbire anterior.
Din acest moment, instanta de judecata poate lua in considerare declaratia martorei sau o poate inlatura motivat".
In concluzie declaratiile diferite date de aceeasi persoana intr-un dosar nu reprezinta o ilegalitate, reprezinta o practica dictata de necesitatea protectiei martorului, iar instanta de judecata stie in permanenta identiatea reala a oricarui martor. Iar daca instanta considera ca marturia sub identitate protejata nu se justifica sau nu fost corect instrumentata, are tot dreptul sa o inlature.
