Dosarul Hidroelectrica: Avocații Elenei Udrea au venit la proces pregătiți să scoată România din Uniunea Europeană
Avocații Elenei Udrea au ticluit premisele unui RoExit, marți, 5 iulie, înainte ca instanța să respingă cererea DNA se sesizare a Curții de la Strasbourg și de suspendare a Dosarului Hidroelectrica. Totul a început de la aplicabilitatea ultimei decizii a CCR privind prescripția (invocată de avocați) și a supremației dreptului european în cauzele de fraudă cu fonduri UE (susținut de procurori), scrie Ziare.com.
Într-o pledoarie menită a contrabalansa solicitarea procurorului de ședință, avocata Silvia Uscov – unul dintre apărătorii Elenei Udrea – a cerut sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate a Legii 13/2008 (cu articol unic) pentru pentru ratificarea Tratatului de la Lisabona, semnat pe 13 decembrie 2007.
Dacă instanța ar fi admis cererea de sesizare a CCR pe chestiunile invocate de avocata Elenei Udrea, s-ar fi deschis „cutia Pandorei”: judecătorii instanței de control constituțional ar fi avut pe masă aderarea României la Uniunea Europeană, iar de acolo până la un referendum pe RoExit ar fi fost doar un pas.
Avocata Silvia Uscov face parte din echipa de apărători ai Elenei Udrea. La termenul de marți a venit pregătită cu jurisprudența CJUE, dar și cu o cerere de sesizare a Curții Constituționale.
Cum au vrut avocații să trimită Tratatul de la Lisabona sub lupa CCR
În esență, avocata a susținut că CJUE nu are căderea de a se pronunța în legătură cu aplicabilitatea normelor europene în raport cu deciziile CCR, care sunt obligatorii. În plus, Constituția prevede că tratatele ratificate de România nu pot să contravină legii fundamentale.
Avocata a susținut că dacă CJUE ar da o soluție favorabilă DNA, în sensul în care instanța europeană ar spune că dreptul UE se aplică cu precădere și că decizia CCR pe tema prescripției poate fi ignorată, atunci judecătorii români nu ar putea aplica decizia CJUE, deoarece aceasta din urmă ar intra în conflict cu legea fundamentală.
„Dacă CCR ar decide că tratatele la care România e parte vin în conflict cu Constituția, atunci Ministerul Afacerilor Externe va face în 30 de zile solicitare de renegociere a acestor tratate către Uniunea Europeană. Tratatul de la Lisabona nu a fost supus controlului de constituționalitate, nici Legea nr.13/2007 (n.r. – de ratificare a acestui tratat). Constituția e legea supremă în România și e peste tratatele pe care România le-a semnat, în afară de cele privind drepturile omului”, a declarat în fața instanței avocata Silvia Uscov.
Avocată: „Ideea este de a ști ce aplicăm, nu de a genera vreun RoExit”
O altă avocată din echipa de apărători ai Elenei Udrea a mai „îndulcit” pledoaria colegei ei.
„Numai CCR poate interpreta Constituția. Cererea este admisibilă în raport cu riscul ca legea fundamentală să fie înlăturată de la aplicare. Ideea este de a ști ce aplicăm până la urmă, nu de a genera vreun RoExit… Colega mea a scris o groază de chestiuni ce țin de doctrină. Ceea de vrem noi e să fie trasate niște limite. Nu se pun în pericol tratatele semnate de România. Și Germania a pus niște contralimite, și Italia la fel”, a explicat avocata.
Veronel Rădulescu, principalul avocat al Elenei Udrea, a declarat, la rândul său, că România e stat unitar.
„Spunea domnul procuror că cererea de sesizare a CJUE nu privește Constituția, ci doar niște decizii. Dar e vorba de deciziile CCR, care sunt obligatorii. Uniunea Europeană nu e un stat federal, iar România e un stat unitar. Nu a fost cedată suveranitatea României”, a arătat Veronel Rădulescu.
De aceea l-am întrebat pe decanul echipei de avocați ai Elenei Udrea, la ieșirea din sala de judecată, de ce colega lui a solicitat sesizarea CCR cu privire la neconstituționalitatea Legii 13/2007 de ratificarea a Tratatului de la Lisabona.
Cum a explicat Veronel Rădulescu insolita cerere de sesizare a CCR
Reporter: Ne puteți explica de ce ați solicitat sesizarea Curții Constituționale cu privire la neconstituționalitatea Tratatului de la Lisabona?
Avocat: Cererea respectivă era făcută într-un soi de contradictrialitate cu cererea formulată de Parchet de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene și privea, practic, modul de aplicabilitate a unor prevederi ale Tratatului în contradicție cu anumite prevederi din Constituția României.
Reporter: Avocatul a spus că dacă CCR admite sesizarea de neconstituționalitate, atunci Ministerul Afacerilor Externe are la dispoziție 30 de zile să solicite renegocierea. Dăm peste cap Tratatul de la Lisabona pentru doamna Udrea?
Avocat: Nu dramatizați această solicitare de sesizare a CCR pentru că nu privește Tratatul de la Lisabona în integralitatea lui, ci privește o nuanță a unui text din Tratat, care probabil trebuie explicată, dar eu sunt convins că instanța a înțeles despre ce e vorba…de asta a și respins sesizarea CCR, dar a respins și sesizarea CJUE.
Instanța de judecată respins atât cererea DNA, cât și pe cea a avocaților și a acordat termen pentru 21 iulie, dată până la care condamnata Elena Udrea trebuie să se hotărască dacă vrea să fie audiată sau nu în Dosarul Hidroelectrica.
Mesajul din pușcărie al Elenei Udrea
Elena Udrea a transmis un mesaj din Penitenciarul Târgșor, cu ajutorul apropiaților, pe care aceștia l-au postat pe contul ei de Facebook. În mesaj, Elena Udrea face precizări pe care este așteptat să le susțină și în fața instanței de judecată în Dosarul Hidroelectrica.
„Dosarul cu Buzăianu NU este despre faptul că eu aș fi primit vreun ban, ci despre faptul că PDL-București, în 2010, pe care eu îl conduceam la acea vreme, a primit 2,5 milioane de euro de la Bogdan Buzăianu prin Radu Budeanu și Ana Maria Topoliceanu, ambii transformați în denunțători liberi. Chiar și așa, denunțătoarea Topoliceanu, declara că ea a primit banii la sediul partidului, că eu nici nu i-am văzut, și că banii au fost cheltuiți pentru partid în principal cu campania electorală pentru alegerile locale din 2012, unde eu nu am candidat!
Aceste acuzații nu vizează semnarea contractelor cu “băieții deștepți” din energie, NICI prelungirea acestora NU au legătură cu aceste contracte care au fost inventate în 2003 de ministrul PSD și prelungite în 2009 de un ministru PDL, dar nu de mine! EU NU ERAM MINISTRUL ECONOMIEI la vremea aceea! Nu sunt acuzată de nimic în legătură cu aceste contracte, nu am avut nicio implicare în semnarea, prelungirea și derularea lor. Însuși Buzăianu declara că nu am avut nicio treabă cu contractele lui, pentru că la momentul 2010, erau deja prelungite! Celor care insistă să numească acest dosar HIDROELECTRICA, le spun simplu: AȚI GREȘIT PERSOANA!
Pentru aceia care, cu ipocrizie, se arată siderați de suma pe care PDL-București a primit-o de la Buzăianu, le spun să caute bine acasă, să vadă dacă nu găsesc vreo umbrelă, brichetă, desfăcător de dopuri și altele. Chiar procurorii arată că pe aceste lucruri s-au cheltuit banii respectivi! Și pe spectacole, panouri publicitare, presă și televiziuni!”, scrie Elena Udrea.
Acuzațiile procurorilor DNA în Dosarul Hidroelectrica
Elena Udrea este acuzată de DNA că a acceptat promisiunea făcută prin intermediari de omul de afaceri Bogdan Buzăianu, în anul 2011, de a primi suma de 5 milioane de dolari pentru a-şi exercita influenţa asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei şi Hidroelectrica, în vederea menţinerii, în condiţiile deja negociate, a contractelor pe care societatea omului de afaceri le încheiase cu compania producătoare de energie.
Udrea mai are un dosar pe rolul instanțelor, cel al finanțării ilegale a campaniei di 2009, unde ea a primit 8 ani de închisoare în primă instanță, iar Ioana Băsescu 5 ani de închisoare, acest procesfiind în stadiul de apel la Înalta Curte.
