Patronii firmei care opera depozitul cu gaz petrolier lichefiat care a explodat, anul trecut, în localitatea Crevedia din judeţul Dâmboviţa, au depus, prin avocat, plângere penală împotriva a trei comandanţi ai intervenţiei.

Florin Cjocaru, avocatul firmei FLAGAS şi al patronilor acesteia, Cosmin Stîngă şi Ionuţ Doldurea, anunţă că a depus, marţi, 7 mai, plângere penală împotriva a trei comandanţi ai intervenţiei, cu expertiză ca pompieri. Firma care opera depozitul GPL de la Crevedia şi patronii acesteia îi acuză pe cei trei pompieri care au coordonat intervenţia de săvârşirea infracţiunilor de abuz de autoritate prin care s-a adus o vătămare gravă intereselor legale ale inferiorului sau subordonatului, neglijenţă în serviciu, neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă şi distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru, scrie news.ro.

Într-un comunicat dat publicităţii marţi, apărătorul FLAGAS arată că unul dintre motivele invocate în plângere este acela că cei trei „nu au luat în calcul fie deloc, fie nu în modul cuvenit, riscul producerii unor explozii, neprevăzând un astfel de rezultat, deşi trebuia şi puteau să îl prevadă, şi prin urmare nu au luat ori dispus nicio măsură adecvată în raport cu această ipoteză”.

Cei trei comandanţi sunt de asemenea acuzaţi că „nu au făcut o recunoaştere corespunzătoare a zonei, invocând că pe întreaga durată a intervenţiei şi până la momentul producerii celei mai puternice dintre explozii nu au putut vedea în curtea societăţii Flagas şi alte cisterne decât aceea care ardea, deşi în modul cel mai facil zona putea fi riguros observată de sus, dacă nu chiar din elicopterul ajuns la faţa locului sau prin utilizarea de drone, în modul cel mai facil prin banala utilizare şi înălţare a scării telescopice a unei autospeciale”.

Pompierii care au coordonat intervenţia de la Crevedia sunt acuzaţi şi că „au exclus stingerea incendiului care se manifesta la cisterna din curtea Flagas, ordonând să nu se intervină cu autospeciala cu pulbere sosită la faţa locului şi să fie lăsată flacăra aprinsă până la epuizarea conţinutului cisternei, pe seama raţionamentului greşit că incendiile de gaz nu sting, în condiţiile în care de fapt acestea i) se sting şi ii) se sting cu pulbere, potrivit legislaţiei în vigoare (NORME TEHNICE privind utilizarea, verificarea, reîncărcarea, repararea şi scoaterea din uz a stingătoarelor de incendiu, aprobate, succesiv, prin Ordinul 138/2015 (la data producerii incendiului), şi Ordinul 135/2023 din 30 august 2023, imediat după incendiu). În acelaşi timp, comandanţii nu au mai solicitat alte autospeciale cu pulbere pe lângă singura ajunsă la eveniment”.

Cei trei comandanţi sunt de asemenea reclamaţi pentru că ar fi „nesocotit în mod evident şi impardonabil încărcătura de GPL, invocând neverosimil pe durata cercetărilor că de fapt nu au cunoscut şi nu ar fi avut de unde să cunoască natura încărcăturii din rezervoarele cisternă” şi că „au dispus echiparea cu costume aluminizate a numai 2 pompieri, care însă au acţionat la faţa locului, astfel echipaţi, dimpreună, cot la cot, cu ceilalţi pompieri, neechipaţi cu costume aluminizate, atestând în acest mod plasarea conştientă, deliberată, a pompierilor neechipaţi cu aceste costume speciale în condiţii specifice de risc care reclamau imperios purtarea protecţiei aluminizate”.

Alte acuzaţii aduse celor trei sunt că „nu ştiau la data intervenţiei şi nu au cunoscut nici luni mai târziu, cu ocazia audierilor la Parchet, care sunt produsele de stingere pentru incendiile de gaz, indicând în mod fundamental greşit apa şi spuma, neluând în calcul la niciun moment şi nemenţionând pulberea, care de altfel nici nu s-a folosit vreo clipă în împrejurările manifestării incendiului”; „nu au luat în calcul şi nici nu au dispus tractarea din zona de risc a cisternelor sau a altor vehicule”; „nu au cunoscut distanţa de siguranţă în cazul incendiilor manifestate la recipiente de gaz, au nesocotit de fapt orice distanţă de siguranţă la faţa locului şi, la nivel declarativ, audiaţi în cauza penală, au apreciat-o la aproximativ 100 de metri, când de fapt mulţi dintre pompierii vătămaţi s-au găsit la 50 de metri sau mai puţin faţă de focar la momentul celei mai mari dintre explozii”.

„În fapt, nu au valorificat împrejurarea că la faţa locului s-au găsit reprezentanţi ai Flagas SRL care puteau oferi informaţiile necesare, au făcut abstracţie de prezenţa acestora, pe care au nesocotit-o, şi nu i-au cooptat deloc pe aceştia în procurarea şi procesarea de informaţii necesare actului de comandă. Chiar dacă nu neapărat toate aceste neajunsuri sunt întâlnite concomitent în cazul tuturor celor 3 comandanţi ai intervenţiei, considerăm că în economia intervenţiei în întregul ei, ca abordare conjugată şi unitară, ele rămân imputabile tuturor, în condiţiile în care măsurile concrete luate sunt de fapt specifice intervenţiei defectuoase”, se arată în comunicatul dat publicităţii de avocatul Florin Cojocaru.

În documentul citat, a părătorul susţine că, în luna martie a acestui an, „după considerabila perioadă de timp trecută fără ca vreun pompier să fie citat pentru invocata reaudiere necesară”, a solicitat reaudierea, la Parchetul General, a tuturor persoanelor audiate de procurorii militari. Parchetul a încuviinţat reaudierea a 72 de pompieri şi s-a respins audierea a 5 persoane.

Apărătorul celor doi oameni de afaceri şi al firmei FLAGAS reclamă, în acest context, că pe parcursul a sute de ore de declaraţii , anchetatorii nu au adresat niciunuia dintre cei audiaţi, „nicio întrebare proprie”.

„A fost iniţiată, prin urmare, reaudierea persoanelor încuviinţate, aceasta traducându-se în zeci de pompieri rechemaţi la Parchetul General şi sut (sute!) de ore de declaraţii. Când însă în cadrul acestor reaudieri, profesionişti ai urmăririi penale cu capacităţi notoriu redutabile, de excepţie, în plan judiciar, care pe drept cuvânt pot reprezenta la orice moment prima opţiune în investigarea celor mai complexe speţe, nu adresează niciuneia dintre aceste zeci de persoane nicio întrebare proprie (nici măcar una!), sentimentul că ceva este profund în neregulă ia locul aşteptării ca justiţia să fie egală pentru toţi. Prin excepţie şi foarte rar, atunci când Apărarea nu a putut participa la o audiere, au fost adresate de către anchetatori, limitat şi riguros, întrebările Apărării, cunoscute de la declaraţii anterioare. Nu am putut anticipa că de fapt ancheta Parchetului General se va distinge de aceea activă a Parchetului Militar, prin pasivitatea ei şi prin aceea că nicio procedură nu îi mai vizează, de fapt, pe militari”, se arată în comunicatul casei de avocatură.

În acelaşi document, apărătorul FLAGAS susţine că pe parcursul intervenţiei pompierilor „s-a greşit mult şi elementar”.

„Până la acest moment, pe întreaga durată a urmăririi penale în cadrul dosarului nr. 462/P/2023 sau în legătură cu acesta, exclusiv în sarcina noastră s-a reţinut producerea consecinţelor celei mai mari dintre explozii, respectiv rănirea a 35 de pompieri din cadrul ISU-BIF, a 7 pompieri din cadrul ISU – DB, a 2 jandarmi, 2 poliţişti, cel puţin 2 civili din rândul localnicilor, a unui reprezentant al companiei de apă şi a 3 reprezentanţi mass-media, precum şi afectarea, prin suflul exploziei, a 83 de imobile. Credem că această ipoteză este în mod real combătută prin actele dosarului. Actele oferă nu doar indicii, ci veritabile probe că în modul de intervenţie s-a greşit şi s-a greşit mult şi elementar. Chiar dacă intenţiile forţelor de ordine, de la comandanţi şi până la servanţi, au fost cele mai bune, iar angajamentul lor a fost cu adevărat dedicat scopului protejării persoanelor, salvării de vieţi şi de bunuri şi stingerii incendiului, informaţiile au fost greşit evaluate, ori insuficient accesate sau evaluate cu neştiinţă, evident dând naştere unor măsuri necorepunzătoare în esenţa lor şi unor ordine defectuoase cărora militarii din subordine le-au dat curs cu preţul propriei expuneri. Confidenţialitatea urmăririi penale nu este un standard care să faciliteze trecerea sub tăcere a greşelilor, ci este, primordial, una din componentele garanţiei privind aflarea adevărului, câtă vreme acesta, şi numai acesta, este urmărit”; susţine avocatul.

Nu în ultimul rând, acesta face referire şi la decizia unora dintre militarii răniţi de a cere despăgubiri

„În alt registru – tot exemplificativ – a devenit de notorietate cum mulţi dintre pompierii implicaţi în intervenţie au găsit onorabil ca în acest unic caz, şi numai în acesta, să pretindă despăgubiri extrem de însemnate (de milioane de euro, ca să existe şi unitate de măsură). În privinţa celor mai mulţi dintre aceştia reiese din cercetări şi chiar din aprecierile superiorilor, că nu purtau corespunzător echipamentul de protecţie”, mai arată comunicatul citat.

Tragedia de la Crevedia aavut următoarele consecinţe: decesul a 5 persoane, vătămarea corporală a 56 de persoane, 6 case distruse total, 83 case distruse parţial, alte distrugeri materiale semnificative - autospeciale ale echipelor de intervenţie, echipamente de intervenţie, bunuri materiale ale cetăţenilor, aflate pe o rază de aproximativ 1,5 km.