Vasile Borteş coordonează echipele de salvamari care activează în sudul litoralului de la Marea Neagră. Ultimul bilanţ al autorităţilor indică opt persoane decedate într-o săptămână. Aproape zilnic, ştirile cu românii care se aventurează în mare, deşi e arborat steagul roşu, fac turul canalelor de ştiri. „Oricât am vorbi, unii pur şi simplu nu vor să înțeleagă”, spune Borteş pentru G4Media.

Spre deosebire de anii trecuţi, şeful salvamarilor susţine că, acum, cei tineri care vin au devenit mult mai violenţi. „În loc să se bucure de mare, de soare, de prieteni, îi apucă nebunia. Suntem o nație de violenți. Păi şi de sărbătorile acestea religioase, de Adormirea Maicii Domnului, ne-am apucat să ne dăm în cap, să nu mai respectăm nimic, pe cel din jur, pe aproapele tău să nu îl mai respecţi”, adaugă Borteş.

„Nimeni nu știe cu câtă energie negativă se încarcă un salvamar care pierde un om. Salvamarul e un om, are mamă, tată, soră, frate, datorii, stă în gazdă, prin chirii, au trăiri ca toţi oamenii. Şi e cumplit să pierzi pe cineva”, mai explică șeful salvamarilor.

Cu ani de zile de experiență în spate, Borteş a văzut multe pe litoral. Peste unele cazuri nu a putut să treacă.

„Acum patru ani am avut un pilot de linie care tot intra în mare pe cod roşu. I-am zis să nu intre, dar n-am avut cui. Am intrat cu el şi l-am scos aproape mort. A doua zi a făcut la fel şi l-am scos şi atunci. A treia zi a intrat din nou. A patra zi a intrat şi eu nu eram acolo, iar el a murit. E cumplit. Sunt unii care au semn, aşa le spunem noi, salvamarii. Îl salvezi, intră iar, îl salvezi, intră iar, apoi încă o dată, iar apoi moare.”

Din cutia amintirilor, salvamarul evocă un alt episod cumplit.

„Era un domn din Târgovişte, pe care am reuşit să-l scot. Acum doi ani, a venit cineva la mine, pe plajă, o femeie şi un bărbat în scaun cu rotile. Nu ştiam ce vor. Mi-a zis femeia: «Știi ce ai făcut? L-ai scos şi l-ai făcut legumă.» M-am uitat în cărucior, era soţul ei pe care îl scosesem atunci. Era imobilizat, privea în gol. A zis că nu trebuia să-l scot că-i legumă. Câteva zile doar pe acel om l-am văzut pe lumină și întuneric. Apoi încerci să treci peste şi te ajută când salvezi pe cineva, când iese din apă şi e bine.”

Cum ar putea înţelege oamenii cât de periculos e să intri pe cod roşu în mare?

„Dacă vor să audă, noi ne tot batem gura, dar mai spunem şi acum. Când e furtună apar acești curenți perfizi, care te iau de la genunchi. Poți intra până la genunchi și în câteva secunde te-a dus apa în larg. Trebuie să încerci să ieși din acel șuvoi, care are în jur de 8-10 metri lăţime. Te duce la fund şi cel mai important este să stai lucid, să nu te panichezi, încerci să faci pluta, ridici o mână să te vadă cineva, să poţi fi văzut. Apoi e important să ştii că niciodată, dar niciodată nu poți înota împotriva curentului. Începi şi înoţi paralel cu malul, nu vii spre mal că eşti speriat, fiindcă nu ai nicio şansă. Aproximativ 20% dintre persoanele care sunt trase de curent mor înecate.

Când ai intrat în apă şi simţi că-ţi fuge nisipul de sub tălpi, eşti în pericol de înec. Și e important să ştii să înoţi. Faptul că dai din mâini şi din picioare nu se pune. Trebuie să ştii să înoţi şi nu mă refer la înotatul în piscină şi prin nu ştiu ce lacuri de apă dulce. La mare e cu totul altceva. Să pluteşti, să respiri corect, ceea ce este foarte important. Nouă ne place pe cod roşu, nu ascultăm de cei care ştiu.

Noi nu de proști atenționăm, ci pentru că ştim ce se întâmplă, ce se poate întâmpla. Haideţi să vă spun ceva. Şi David Popovici, marele nostru campion, ar avea probleme reale pe cod roşu. Vă spun că nu s-ar simţi deloc confortabil. Păi au murit înecaţi campioni olimpici, campioni naţionali. Un fost coleg, locotenent de Marină, mare înotător, a murit în apă de 2 metri şi el avea 1.90. Marea Neagră creşte, ritmicitatea valului, forţa valului e în jur de 300 de kilograme per centimetrul pătrat. Oricât de bun ai fi, ai avea mari probleme. Nu mai vorbim de turişti, care sunt nişte amatori. Tragediile se petrec şi vor continua, ăsta este adevărul. Oamenii nu ascultă, chiar dacă-i văd pe alţii cum sunt scoşi morţi din mare.”