Scurgerile de informaţii certifică faptul că 20.000 de mercenari au murit, în războiul din Ucraina, mai exact în luptele de la Bahmut.

Iar cifrele furnizate de „Mediazona” arată că, dintre aceştia 17. 000 erau persoane condamnate. Documentele mai indică faptul că erau inclusiv persoanele cu SIDA şi cu HIV.

Mercenarii erau marcaţi cu literele „K” şi cu „M”, precum vechii wagnerieni, iar mulţi aveau statut de condamnaţi la moarte, când li s-a permis eliberarea pentru a merge pe front.

Multă vreme, moartea mercenarilor Wagner a fost ascunsă rudelor din Rusia. Pentru a îngropa toate cadavrele, Wagner a amenajat cimitire speciale pentru luptătorii uciși.

Cunoscut ca armata privată a lui Vladimir Putin, Grupul Wagner a fost implicat în conflicte din Ucraina, Siria și în zona Africii, consolidându-și reputația drept cea mai mare companie militară privată din lume.

Conceptul de a forma o armată de mercenari în Rusia a apărut după războiul din Afganistan, care a cauzat pierderi semnificative Armatei Ruse. Durerea familiilor care și-au pierdut membrii în război a avut un impact profund asupra societății ruse. O armată privată prezenta avantajul că pierderile acesteia nu erau incluse în statisticile oficiale.

Primele semne că liderii ruși doreau să înființeze o forță militară privată datează din 2012. În acea perioadă, în aprilie, președintele Vladimir Putin a menționat că o astfel de forță ar putea fi „un instrument pentru realizarea intereselor naționale fără implicarea directă a statului.”

La vremea respectivă, se lua în considerare legalizarea societăților comerciale militare, dar acest proiect a eșuat din cauza opoziției armatei și serviciilor secrete, care se temeau să-și piardă monopolul.

Astfel, s-a decis ca Grupul Wagner să opereze în clandestinitate, evitând astfel deranjul din partea sistemului judiciar politic controlat, dar, totodată, rămânând sub controlul deciziilor de la Kremlin.