În timp ce trupele lui Vladimir Putin invadau Ucraina, în februarie anul trecut, creştea alarma specialiştilor în legătură cu un proiect nuclear emblematic al Kremlinului dezvoltat la Astraveţ, în Belarusul vecin, la mică distanţă de graniţa cu Uniunea Europeană, scrie Bloomberg.

Inginerii de la compania nucleară rusă Rosatom, care se pregăteau să conecteze un nou reactor de 1.200 de megawaţi, pentru a genera electricitate la centrala nucleară Astraveţ din Belarus, au detectat o problemă misterioasă şi extrem de rară. Specialiştii au constatat că răşina se infiltra în circuitul primar, ameninţând să blocheze componentele esenţiale, potrivit unor documente interne ale companiei nucleare de stat din Rusia, consultate de Bloomberg, citată de News.ro

Barele de control şi ansamblurile de combustibil riscau să fie avariate sau rupte dacă problema persista atunci când atomii de uraniu începeau să fisioneze. În cel mai rău caz, potrivit unor persoane familiarizate cu problema, acumularea aşa-numitei răşini schimbătoare de ioni, care reglează puritatea apei ce curge prin canalele şi conductele centralei, ar putea împiedica controlul reactorului, crescând riscul unei topiri, dacă ceva ar merge prost odată ce acesta ar fi pus în funcţiune.

Astfel, la 25 februarie 2022, Rosatom a scos temporar din funcţiune unitatea sa din nord-vestul Belarusului, proaspăt alimentată cu combustibil, întârziind lansarea acesteia.

Inginerii au declarat că Rosatom a respectat procedurile de siguranţă, întrerupând pornirea fizică a reactorului pentru a investiga problema. Cu toate acestea, problema a provocat întârzieri care au amânat operaţiunile comerciale cu mai mult de un an.

Cauza contaminării cu răşină rămâne incertă şi nu a fost raportată autorităţilor internaţionale de siguranţă, potrivit a trei ingineri nucleari cu cunoştinţe aprofundate despre proiectele reactoarelor ruseşti, care au cerut să nu fie identificaţi. Aceştia au declarat că este important să se afle dacă problema a fost legată de o eroare operaţională sau de proiectarea sistemului, astfel încât să nu se repete în alte locuri în care se construiesc reactoare VVER-1200.

Incidentul de contaminare a apei, care a fost semnalat anterior de serviciile de informaţii lituaniene, se numără printre o serie de probleme, inclusiv lipsa de forţă de muncă calificată, întârzieri în transporturi şi livrări defectuoase, cu care Rosatom s-a confruntat în ultimii ani şi care au continuat în urma războiului lui Putin împotriva Ucrainei, potrivit documentelor şi interviurilor cu oficiali europeni realizate de Bloomberg.

Când reactorul a fost pornit pentru prima dată la Astraveţ, în martie anul acesta, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a confirmat presei de stat că au existat probleme. „Au existat anumite deficienţe în construcţie”, a spus el. „Întârzierea se datorează determinării noastre de a respecta standarde de siguranţă foarte ridicate”, a susţinut el.

Reactorul Vver – 1200 va fi folosit în Turcia și Ungaria

Unitatea din Belarus este acum conectată şi a fost pusă în funcţiune luna trecută. Dar problemele anterioare de la centrala Astraveţ, situată la doar 50 de kilometri de capitala Lituaniei, Vilnius, sunt deosebit de relevante, deoarece Belarusul a fost pentru Rosatom ca un banc de testare în străinătate pentru un nou proiect de reactor pe care compania rusă îl exportă în întreaga lume. Unităţi similare, aşa-numitele VVER-1200, urmează să fie puse în funcţiune în Bangladesh şi Turcia în următoarele 12 luni.

Rosatom are o reputaţie bună în ceea ce priveşte credibilitatea tehnică şi ştiinţifică şi, în general, livrează proiectele la timp şi în limitele bugetului alocat. VVER-1200 este cel mai bine vândut reactor din lume, aşa-numita Generaţie 3+, cu comenzi în China, Egipt, Ungaria, India şi Rusia. Acesta dispune de mai multe straturi pasive de sisteme de siguranţă, ceea ce face practic imposibilă o topire precum cea care a avut loc la Cernobîl, în Uniunea Sovietică, în 1986.

În timp ce Rosatom rămâne cel mai mare furnizor de combustibil şi tehnologie nucleară din lume, documentele tehnice şi oficialii guvernamentali sugerează că restricţiile comerciale impuse Rusiei în urma invaziei sale în Ucraina s-ar putea să fi complicat şi mai mult capacitatea companiei de a gestiona proiectele sale internaţionale de amploare care aduc Kremlinului venituri vitale şi influenţă politică. Rosatom, care nu se află sub incidenţa sancţiunilor, a declarat că măsurile comerciale nu au avut niciun impact asupra operaţiunilor sale şi că nu au existat schimbări semnificative în strategia sa de achiziţii.

Oficialii europeni au declarat că oprirea de către Rosatom a celei de-a doua unităţi a centralei Astraveţ va fi costat probabil sute de milioane de dolari în reparaţii şi pierderi de venituri, deoarece a întârziat finalizarea proiectului de prestigiu pentru aliatul lui Putin. Lukaşenko a inaugurat prima unitate a centralei Astraveţ pe 7 noiembrie 2020, înainte ca toate sarcinile să fie finalizate, au declarat oficialii europeni. În cele câteva luni care au urmat, unitatea a fost intermitent în întreţinere, arată unul dintre documente. Oficialii europeni, toţi vorbind sub protecţia anonimatului, au declarat că sunt îngrijoraţi că Rosatom a muşcat mai mult decât poate mesteca şi ar putea căuta să facă economii în ceea ce priveşte volumul de muncă.

Val de negări și dezmințiri

Rosatom a calificat această afirmaţie drept „nefondată” şi a declarat că societatea „nu se limitează doar la realizarea proiectelor sale; jucăm un rol esenţial în tranziţia energetică globală şi în atingerea obiectivelor net zero”.

În ceea ce priveşte incidentul din Belarus, „în calitate de furnizor responsabil, ne străduim în mod constant să ne asigurăm că toate problemele sunt abordate în mod corespunzător înainte ca centrala să fie conectată la reţea şi predată clientului”, a declarat Rosatom într-un răspuns trimis prin e-mail la întrebările Bloomberg. „Nu au existat defecţiuni majore ale echipamentelor sau abateri semnificative ale oricăror parametri dincolo de limitele de siguranţă controlate. Toate problemele minore inevitabile în contextul construcţiei de noi centrale nucleare, ca peste tot în lume, au fost rezolvate în timpul diferitelor etape de punere în funcţiune şi nu au avut niciun impact asupra programului”, a spus Rosatom.

„Lucrăm îndeaproape cu AIEA, WANO, experţii internaţionali în domeniul securităţii nucleare, autorităţile de reglementare independente şi operatorii de centrale pentru a ne asigura că toate reactoarele noastre îndeplinesc cele mai înalte standarde de siguranţă”, a declarat Rosatom. „Negăm în mod categoric orice speculaţii despre incidente neraportate care ar putea compromite siguranţa şi integritatea operaţională a reactoarelor noastre”, a continuat compania.

Operatorii centralei nucleare din Belarus nu au răspuns la solicitările de comentarii. Asociaţia Mondială a Operatorilor Nucleari (WANO), cu sediul la Londra, entitatea internaţională responsabilă de compilarea evenimentelor care ar putea avea un impact asupra siguranţei centralei, nu a răspuns la e-mailurile şi apelurile telefonice prin care se solicitau comentarii.

Rosatom a declarat că nu operează centrala şi, prin urmare, nu poate fi responsabilă pentru legătura cu WANO. „Menţinem că nu au existat evenimente raportabile în timpul punerii în funcţiune a centralei în general şi a celei de-a doua unităţi în special”, a declarat compania rusă.

De asemenea, Rosatom subliniază că nici multiplele misiuni ale AIEA, nici experţii săi nu au observat un deficit de personal calificat la centrala nucleară din Belarus. „Cazurile de echipamente defecte sau de funcţionare defectuoasă sunt în concordanţă cu mediile globale ale industriei pentru sectorul construcţiilor nucleare noi”, a declarat compania. „Aceste apariţii sunt anticipate şi sunt gestionate în mod curent ca parte a protocoalelor noastre planificate de asigurare a calităţii, fără a compromite siguranţa sau integritatea operaţională”, a transmis Rosatom.

Putin nu este informat cu privire la punerea în funcţiune şi testarea sistemelor de la centralele nucleare, a transmis şi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, prin intermediul Telegram, ca răspuns la o solicitare de comentarii. „Nu au existat accidente acolo”, a dat el asigurări.

De ce Rosatom este importantă pentru Putin

În timp ce Rosatom controlează centrala nucleară Zaporojie, ocupată de Rusia în sud-estul Ucrainei, compania nu este supusă unor sancţiuni pentru implicarea sa în război. Acest lucru se datorează în mare parte faptului că sunt foarte multe centrale atomice în întreaga lume care depind de Rosatom pentru aprovizionarea cu combustibil nuclear pentru reactoarele lor. Comerţul nuclear al Rusiei aduce o mulţime de bani, dar aceasta nu este măsura completă a importanţei sale pentru Kremlin. De fiecare dată când Rosatom este de acord să construiască un nou reactor, blochează fluxuri de numerar – şi influenţă politică – potenţial pentru decenii. În prezent, Rosatom are 22 de proiecte în construcţie în şapte ţări.

Datele arată că anul trecut comerţul nuclear al Rusiei a crescut cu o cincime, furnizând în acelaşi timp mai mult de o treime din combustibilul pentru reactoare către SUA. Împreună, contractele de construcţie şi livrările de combustibil valorează zeci de miliarde de dolari pentru Rosatom.

Largheţea finanţării de la Kremlin susţine dominaţia companiei. Documentele arată că Rusia a acordat un împrumut de 10 miliarde de dolari, anunţat pentru prima dată în 2011, la o dobândă de doar 3,3% cu scadenţă până în 2038 pentru construirea celor două reactoare din Belarus, cu mult sub condiţiile oferite de furnizorii din economiile occidentale. De asemenea, din cauza întârzierilor, Rusia a fost nevoită să renegocieze împrumutul către guvernul lui Lukaşenko şi să amâne rambursările cu un an.

Cu siguranţă, Rosatom are un istoric mai bun decât majoritatea concurenţilor în ceea ce priveşte finalizarea proiectelor. O întârziere de un an este minoră în comparaţie cu multe dintre cele mai noi centrale din Europa şi SUA, care au intrat în funcţiune cu zeci de ani întârziere şi cu miliarde de dolari peste buget.

Şi este posibil ca scurgerea de răşină să nu se fi dovedit fatală. Abaterile operaţionale apar adesea atunci când un reactor porneşte înainte ca producţia de energie să ajungă la echilibru, potrivit unui diplomat de rang înalt al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, care a cerut să nu fie identificat din cauza sensibilităţii subiectului.

Ce arată incidentul din Belarus

Cu toate acestea, restricţiile comerciale de amploare impuse Rusiei pot împiedica capacitatea acesteia de a se aproviziona cu anumite bunuri şi de a întârzia livrările, au declarat oficialii europeni.

Documentele obţinute de Bloomberg sunt primele dovezi care arată că Rosatom s-a confruntat cu lipsa forţei de muncă şi cu probleme în lanţul de aprovizionare la centrala din Belarus, ceea ce, potrivit oficialilor europeni, ar putea avea un impact asupra securităţii nucleare. Documentele arată că, timp de mai mulţi ani, managerii de proiect au făcut alternativ presiuni asupra muncitorilor să termine rapid lucrările, plângându-se în acelaşi timp de livrarea persistentă de echipamente defecte şi de întârzieri în aprovizionare, inclusiv cu valve şi generatoare.

Într-un caz, în timpul proiectului care a durat ani de zile, managerii Rosatom au lăudat sudorii pentru că au conectat ţevi de răcire foarte importante într-un timp record de 69 de zile. Într-un alt caz, aceştia s-au plâns de instrumentele defecte şi de echipamentele senzoriale care au întârziat lucrările. Reactorul a fost finalizat pe fondul unui deficit de forţă de muncă calificată. Rusia a ocupat doar trei sferturi din obiectivele de forţă de muncă pentru proiect, iar Belarus doar două treimi din posturile de anul trecut, potrivit documentelor.

Evaluările oficialilor europeni şi documentele Rosatom sugerează că incidentul a fost doar una dintr-o serie de probleme la centrala din Belarus – inclusiv un vas de reactor căzut care a trebuit înlocuit şi zeci de senzori defecţi. Cele mai recente cifre ale AIEA arată că unitatea 1 de la Astraveţ funcţionează la puţin peste jumătate din capacitatea sa de la punerea în funcţiune, cu mult sub nivelul de fiabilitate de 90% pe care investitorii îl aşteaptă pentru a alege energia nucleară în locul altor tehnologii cu emisii reduse.

Eşecul perceput al Rosatom de a explica pe deplin cauzele şi consecinţele incidentelor a ridicat semnale de alarmă în rândul autorităţilor europene. „Informaţiile sugerează că Belarus şi Rosatom au ascuns informaţiile privind incidentele care au avut loc la centrala nucleară din Belarus, precum şi defectele care au fost identificate”, a scris Departamentul Securităţii de Stat din Lituania pe site-ul său, care a citat, de asemenea, incidentul de contaminare a apei. Experienţa din Belarus arată că Rosatom nu poate „asigura fiabilitatea şi siguranţa tehnologiilor sale”, a mai spus acesta.

Auditurile interne ale centralei din Belarus şi progresele înregistrate de Rusia în construcţia primei centrale nucleare din Turcia confirmă unele dintre îngrijorările agenţiei baltice de spionaj, potrivit unor oficiali europeni familiarizaţi cu aceste rapoarte. Proiectul Akkuyu, în valoare de 20 de miliarde de dolari, cu patru reactoare VVER-1200 concepute pentru a acoperi o zecime din cererea de electricitate din Turcia, a fost susţinut personal de Putin şi de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan. Documentele arată că Rosatom s-a confruntat cu întârzieri în livrări şi că în ultimele luni s-a luptat pentru a achiziţiona la timp sisteme de control, instrumente şi sisteme de alimentare de rezervă, precum şi comutatoare, piese pentru cazane şi compresoare pentru centrala din Turcia. De asemenea, compania a fost forţată să se bazeze pe un număr mic de furnizori noi şi neexperimentaţi din China şi Rusia pentru a umple orice lacună.

Rosatom a declarat că nu s-a confruntat cu probleme semnificative în ceea ce priveşte achiziţiile pentru acest proiect. Peste 90% din componentele critice ale centralei sunt fabricate în Rusia, fără riscuri de sancţiuni, a precizat aceasta.

Rosatom a anunţat la 12 decembrie că a primit aprobarea de la autoritatea de reglementare nucleară din Turcia pentru a genera în premieră energie la Akkuyu în 2024. Dar demararea primei unităţi de la Akkuyu este cu până la 323 de zile în întârziere faţă de programul stabilit la sfârşitul acestei veri, arată un audit intern. În cel mai bun scenariu, acesta este cu şase luni în urmă, potrivit auditului.

Observatorii spun că autorităţile internaţionale de reglementare au nevoie de mai multă transparenţă pentru a înţelege pe deplin consecinţele în materie de siguranţă ale defecţiunilor tehnice întâmpinate de Rosatom în Belarus. În absenţa unor astfel de informaţii, se ridică îndoieli cu privire la noua tehnologie VVER-1200 a Rosatom. Este clar că „problemele au fost grave” în Belarus, iar clienţii globali ai Rosatom şi autorităţile de reglementare din alte părţi pur şi simplu „nu ştiu” dacă problemele reactorului au fost rezolvate, a declarat Dmitri Gorceakov, analist la organizaţia norvegiană de supraveghere nucleară Bellona.

Distribuie Distribuie Comentarii