DOCUMENTAR: Se împlinesc 135 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României
La sfârșitul lunii martie 1880, după îndelungate dezbateri, a fost votată în Parlament, Legea pentru înființarea unei bănci de scompt și circulațiune, înregistrându-se numai trei voturi contra în Senat, două voturi contra și 14 abțineri în Camera Deputaților. Rezultatul votului a exprimat cvasiunanimitatea împărtășită de elita politică și economică românească cu privire la necesitatea înființării Băncii Naționale a României, după cum menționează site-ul BNR.
Foto: (c) Lucian TUDOSE / Arhiva AGERPRES
Promulgată de principele Carol I la 11 aprilie 1880, Legea a fost publicată în ''Monitorul oficial'' nr. 90 din 17 aprilie 1880 și astfel lua ființă Banca Națională a României, instituție de credit, care deținea privilegiul exclusiv de a emite bancnote.
Ideea înființării unei bănci de credit și de emisiune a preocupat, încă de la 1848, diferite cercuri ale societății românești, dar în atenția factorilor politici a intrat mai ales după 1859. Au existat numeroase demersuri în favoarea înființării unei bănci, dar și numeroase eșecuri în realizarea acestui obiectiv. În 1859, spre exemplu, 37 de deputați au cerut guvernului înființarea unei bănci de credit funciar, iar între 1859-1863, comercianții și industriașii au semnat mai multe apeluri în același sens. La 27 februarie 1880, președintele Consiliului de Miniștri, I. C. Brătianu, a depus în Parlament proiectul Legii constitutive a Băncii Naționale a României, o concretizare a politicii economice naționale "prin noi înșine". Inițiatorii proiectului precizau că întregul sistem al organizării și administrării BNR, atât principiile constitutive, cât și mecanismul funcționării ei au fost luate din legea organică a Băncii Naționale a Belgiei, tot așa cum principiile Constituției Belgiei din 1830 au stat la baza Constituției României din 1866, subliniază site-ul amintit. La finele lunii martie 1880 a fost votată în Parlament ''Legea pentru înființarea unei bănci de scompt și circulațiune''.
Foto: (c) Angelo BREZOIANU / Arhiva AGERPRES
Capitalul băncii, în întregime românesc, a fost la început de 30 milioane lei și aparținea în proporție de o treime statului și două treimi particularilor. Prima Adunare generală a acționarilor BNR a avut loc între 15 și 17 iulie 1880, prilej cu care a fost instalat primul guvernator, Ion I. Câmpineanu.
Prima bancnotă emisă de BNR a fost cea de 1000 lei, care a circulat până în anul 1933. În 1881, pentru ridicarea palatului Băncii Naționale s-a cumpărat de la stat locul numit Hanul Șerban-Vodă. În 1884 s-a pus fundamentul clădirii, construcția fiind pusă sub supravegherea și conducerea lui Eugeniu Carada, primul director al băncii, ales de Adunarea generală a acționarilor la 21 februarie 1883.
Strada Doamnei și sediul Băncii Naționale a României (1961)
Foto: (c) Armand ROSENTHAL / Arhiva AGERPRES
După instalarea regimului comunist, potrivit unei legi din decembrie 1946, Banca Națională, începând cu 1 ianuarie 1947, trecea în proprietatea statului.
Volumul "Banca Națională a României și personalități din istoria construcțiilor", lansat în aprilie 2006
Foto: (c) Lucian TUDOSE / Arhiva AGERPRES
Astăzi BNR este banca centrală a României, o instituție publică independentă, cu sediul central în București. Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. Principalele atribuții ale BNR sunt: elaborarea și aplicarea politicii monetare și a politicii de curs de schimb; autorizarea, reglementarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, promovarea și monitorizarea bunei funcționări a sistemelor de plăți pentru asigurarea stabilității financiare; emiterea bancnotelor și a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României; stabilirea regimului valutar și supravegherea respectării acestuia; administrarea rezervelor internaționale ale României. Totodată, BNR sprijină politica economică generală a statului, fără prejudicierea îndeplinirii obiectivului său fundamental privind asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.
Banca Națională a României este unica instituție autorizată să emită însemne monetare, sub formă de bancnote și monede, ca mijloace legale de plată pe teritoriul României.
Lansarea de către BNR a unei monede de argint cu o valoare nominală de 500 lei, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la nașterea compozitorului Ciprian Porumbescu (2003).
Foto: (c) Viorel LĂZARESCU / Arhiva AGERPRES
BNR este condusă de un Consiliu de administrație, organismul cu drept de decizie în ceea ce privește politicile în domeniul monetar și al cursului de schimb, autorizarea, reglementarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, monitorizarea sistemelor de plăți, organizarea internă a băncii, după cum menționează site-ul instituției. Consiliul de administrație hotărăște, de asemenea, care sunt atribuțiile ce revin structurilor executive și personalului Băncii Naționale a României.
Consiliul de administrație este compus din nouă membri, numiți de Parlament, cu nominalizarea conducerii executive, pe o perioada de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului. Structura executivă permanentă a BNR este formată din guvernator și trei viceguvernatori, dintre care unul este prim-viceguvernator. Președintele Consiliului de administrație este guvernatorul Băncii Naționale a României. Pentru asigurarea eficienței procesului decizional, în cadrul BNR funcționează patru structuri operative cu responsabilități în exercitarea principalelor funcții ale unei bănci centrale: Comitetul de politică monetară, Comitetul de supraveghere, Comitetul de administrare a rezervelor internaționale și Comitetul de audit.
În îndeplinirea atribuțiilor sale, BNR beneficiază de suportul unei rețele teritoriale alcătuită din 4 sucursale regionale și 16 agenții, situate în zone cu un grad ridicat de bancarizare.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu
Foto: (c) Sorin LUPȘA / Arhiva AGERPRES
Actualul guvernator al BNR este Mugur Isărescu. A fost numit în Consiliul de administrație al BNR, guvernator al BNR la 4 septembrie 1990, funcție în care a fost reconfirmat la 31 iulie 1991. Mandatul său de guvernator a fost prelungit la 16 decembrie 1998, de Parlament, pe o perioadă de 5 ani, fiind reales la 28 septembrie 2004 și la 8 octombrie 2009. La 16 iunie 2014, Parlamentul a validat candidații pentru CA al BNR, Mugur Isărescu fiind validat în funcția de guvernator, iar Florin Georgescu în funcția de prim-viceguvernator.
Începând cu 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, Banca Națională a României a devenit membră a Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC), iar guvernatorul BNR, membru al Consiliului General al Băncii Centrale Europene (BCE).
BNR editează publicații periodice și ocazionale în limbile română și engleză (majoritatea disponibile atât pe suport hârtie cât și în format electronic), iar începând cu 2007 asigură traducerea Buletinului lunar al Băncii Centrale Europene (edițiile din lunile martie, iunie, septembrie și decembrie).
AGERPRES/(Documentare — Ruxandra Bratu; editor: Irina Andreea Cristea)
