Cel mai pesimist scenariu privind evoluția pandemiei de coronavirus în România indică un număr de decese cuprins între 1.800 și 2.000, cu 20.000 de cazuri de infectare în prima săptămână din luna mai, dar fără aplatizarea curbei, arată un studiu efectuat de o echipă de profesori de la Academia de Studii Economice, pe baza programelor și datelor disponibile pe platforma  github.com .

Studiul poate fi consultat integral în documentul atașat sau pe platforma  github.com .

Care sunt cele trei scenarii privind evoluția numărului de cazuri confirmate pentru următoarea lună:

• Scenariul optimist – conform căruia în prima săptămână din mai, numărul de cazuri confirmate ar putea ajunge la 10.000-12.000, iar curba ar începe să se aplatizeze (conform modelelor SEIR-CHD, NLS).
• Scenariul median – conform căruia, în prima săptămână din mai, numărul de cazuri confirmate ar putea ajunge la 15.000, fără aplatizarea curbei (modelele LSTM_RO, ARIMA_RO_2).
• Scenariul pesimist - conform căruia, în prima săptămână din mai, numărul de cazuri confirmate ar putea ajunge la 20.000, fără aplatizarea curbei (modelul ARIMA_RO_1).

• Scenariul optimist – conform căruia, în prima săptămână din mai, numărul de decese ar putea ajunge la 600 iar curba ar începe să se aplatizeze (conform modelului ARIMA_RO_2).
• Scenariul median – conform căruia, în prima săptămână din mai, numărul de decese ar putea ajunge la 1.400 (modelele LSTM_RO, SEIR-HCD).
• Scenariul pesimist - conform căruia, în prima săptămână din mai, numărul de decese ar putea ajunge la 1.800-2.000 (modelele ARIMA_RO_1, NLS).

Modele statistice

• • Modele autoregresive: Auto Regressive Integrated Moving Average (ARIMA) aplicat datelor epidemiologice de la Johns Hopkins pentru a determina tendința prevalenței și incidenței COVID-20193;
• • Poisson Autoregressive Model4;
• • Modele de tip panel cu erori autoregresive de ordinul 1-AR(1)5.

Modele epidemiologice

• • Susceptible-Infected-Recovered-Dead (SIRD) model6;
• • Stan time-varying latent variable model of COVID-19 spread7.

Bazele de date utilizate

Datele folosite pentru această cercetare provin din surse multiple:

• Baza de date de la Johns Hopkins University, care agregă zilnic la nivel mondial informațiile referitoare la cazurile confirmate și decesele cauzate de Covid-19 (https://coronavirus.jhu.edu/map.html ), în perioada 22 ianuarie 2020-7 aprilie 2020.
• Baza de date realizată de echipa de cercetare pe baza comunicatelor zilnice oferite de către Grupul de Comunicare Strategică, disponibile pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (www.mai.gov.ro). Baza de date cuprinde următoarele variabile:

Limitări ale studiului, potrivit autorilor:

• Serii de date disponibile pentru România au lungime temporală relativ redusă, ceea ce poate duce la predicții eronate.
• Predicțiile obținute pe baza modelelor prezentate aici se bazează pe ipoteza implicită că evoluțiile din trecut se vor replica în viitor.
• Incidența virusului SARS-Cov2 este diferită pe grupe de vîrstă și pentru diferite patologii; existența acestor informații suplimentare ar aduce o îmbunătățire a gradului de acuratețe a predicțiilor.
• Nu se poate estima cu acuratețe gradul de conformare a cetățenilor la restricțiile impuse de autorități, prin ordonanțe militare.

Autorii studiului publicat pe github:

Studiul nu a beneficiat de finanțare publică sau privată, autorii contribuind în mod voluntar la realizarea cercetării

Distribuie Distribuie Comentarii