Document/Guvernul Austriei a transmis oficial, în decembrie 2022, că vrea extinderea Schengen cu România și Bulgaria în 2023
Un document al Ministerului austriac pentru Afaceri Europene invocat de Parlamentul European în proiectul de rezoluție votat miercuri arată că guvernul de la Viena indica, în decembrie 2022, anul 2023 ca dată pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen. Documentul, consultatul de G4Media, a fost transmis statelor membre UE de Viena după ce Austria a blocat prin veto extinderea Schengen.
”Prin urmare, în acest moment, suntem în favoarea amânării extinderii Schengen la România și Bulgaria pentru o dată ulterioară, în 2023”, se arată în documentul consultat de G4Media.
Citește aici documentul emis de guvernul Austriei
Foto: G4Media În document, Ministerul austriac al Afacerilor Europene arată că guvernul Nehammer s-a opus aderării României și Bulgariei la Schengen din cauza numărului mare de migranți ilegali veniți prin cele două țări.
”Poziția noastră nu este îndreptată împotriva României sau Bulgariei, a guvernelor sau a cetățenilor acestora. Numărul fără precedent de migranți ilegali care ajung la frontierele austriece pe diferite rute, inclusiv prin România și Bulgaria (aproximativ 20 000 de persoane care traversează România și aproximativ 35 000 de persoane care traversează Bulgaria, conform estimărilor noastre bazate pe date de telefonie mobilă, interviuri cu migranți și anchete penale privind traficanții de migranți)”, a scris guvernul austriac în document.
Documentul este invocat în proiectul de rezoluție care a intrat miercuri la vot în Parlamentul European. E vorba de o rezoluție care condamnă veto-ul Austriei și cere Comisiei Europene să atace decizia Vienei la Curtea de Justiție a UE pentru discriminarea României și a Bulgariei.
În rezoluție se arată că ”argumentele utilizate în motivarea oficială a votului din partea Austriei, publicată la 9 decembrie 2022, nu au legătură cu condițiile stabilite pentru aderarea României la spațiul Schengen, astfel cum sunt menționate la articolul 4 alineatul (2) din Actul din 2005 privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană”.
Documentul transmis de guvernul Austriei este indicat drept Anexa 2 la petiția depusă în Parlament, petiție care a dus la această nouă rezoluție a Parlamentului European.
Context. Un proiect de rezoluție al Parlamentului European venit ca urmare a petiției depuse de ONG-ul Asociația pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice intră miercuri la votul final din plenul parlamentului, potrivit agendei oficiale. Rezoluția arată că respingerea aderării României la Schengen este ”discriminatorie” și cere Comisiei Europene să dea Austria în judecată la Curtea de Justiție a UE.
Mai mult, rezoluția arată că veto-ul Austriei a creat un sentiment antieuropean și, prin veto-ul din decembrie 2022, a produs daune majore atât economiei din România și Bulgaria, cât și climei, dată fiind poluarea masivă de la granițele unde milioane de mașini așteaptă ore în șir controalele.
Deputații europeni solicită Consiliului să aprobe aderarea României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen până la sfârșitul anului 2023.
Asociația pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice, condusă de Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei și fost președinte al Autorității UE de Reglementare în domeniul Energiei (ACER), a depus în martie în plenul Comisiei de petiții din Parlamentul European o petiție prin care cere intervenția juridică a instituției în procesul de aderare a României la Schengen.
Parlamentul European a mai adoptat patru rezoluții prin care cere aderarea României și Bulgariei la Schengen. Rezoluțiile PE nu au forță juridică, dar reprezintă un instrument de presiune politică.
