Grupul de cercetare a grafurilor și rețelelor sociale (GraphNets) din cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială (Universitatea din București), coordonat de Conf. Univ. Dr. Marian-Gabriel Hâncean, a analizat primele 18 zile de circulație a COVID-19 în România. Modelarea statistică s-a realizat pe baza datelor furnizate, în spațiul public, de către Ministerul Sănătății și alte autorități ale statului român cu privire la situația numărului de cazuri de persoane infectate și cu privire la modalitatea de infectare (contagiune).

Pattern-ul cazurilor confirmate zilnic de infectări cu COVID-19, în primele 18 zile, este similar cu cel din alte țări europene (e.g., Spania sau Italia). Nu însă și magnitudinea. Numărul de cazuri din România a fost inferior. Cele 18 zile pornesc de la momentul în care a fost anunțat primul caz de infectare. Figura 1 ilustrează faptul că, indiferent de magnitudine, creșterea numărului de cazuri manifestă o tendință exponențială.

Figura 1. Evoluția cazurilor confirmate de COVID-19 în România comparativ cu Spania și Italia

Notă. Pentru comparabilitate, datele au fost rescalate la totalul cazurilor pe perioada analizată, din fiecare din cele trei țări. Figura ilustrează linii de tendință sau patternuri și nu magnitudine.

Folosind modelări statistice specifice ariei de cercetare a rețelelor sociale, GraphNets (UniBuc) a constatat următoarele:

(1) Circulația homofilică a virusului – bărbații au o probabilitate mai mare să se infecteze prin interacțiunea cu un bărbat, respectiv femeile au o probabilitate mai mare să se infecteze prin interacțiunea cu o femeie;

(2) Efectul de vârstă în rețea nu este semnificativ statistic – circulația virusului nu a avut loc în clustere organizate pe criteriul de vârstă – lipsa de homofilie de vârstă este cauzată cel mai probabil de infectarea în interiorul familiei sau întâmplătoare.

(3) Infectarea este, pentru primele 109 cazuri, omogenă în privința localizării (e.g., persoane din București se infectează de la alte persoane din București aflate în proximitatea spațială imediată etc.). Circulația COVID-19 a fost extrem de limitată din punct de vedere spațial sau geografic (vezi Figura 2)

(4) Numărul de lanțuri prin care a circulat virusul pe teritoriul României a fost scăzut. Acest lucru a indicat faptul că, pentru primele 109 cazuri, infectarea a fost mai degrabă un efect de rețea personală sau de proximitate fizică imediată (vezi Figura 2).

(5) Intrarea virusului în România s-a realizat prin intermediul coridoarelor de migrație. Intrarea COVID-19 în România a folosit ca principal vehicul rețelele de migrație care leagă comunități de origine și comunități de destinație ale migranților români (vezi Figura 3).

(6) Având în vedere circulația COVID-19 în România, măsurile luate de autoritățile române în primele 18 zile au fost corespunzătoare. În mod specific, menținerea virusului în interiorul rețelelor personale ale persoanelor infectate (a se vedea în acest sens numărul scăzut de lanțuri a rețelelor celor infectați – vezi Figura 2).

Figura 2. Rețeaua persoanelor infectate cu COVID-19

Notă. Rețeaua ilustrată este construită pe baza primelor 109 cazuri confirmate de infectare. Se poate observa numărul extrem de scăzut de lanțuri pe care virusul a circulat

Figura 3. Circulația COVID-19 în România prin intermediul coridoarelor de migrație

Notă. Figura ilustrează țările din care s-au întors persoanele infectate cu COVID-19 în România. Acronimele fac referire la: DEU – Germania, GRB – Marea Britanie, US – Statele Unite ale Americii, AUT – Austria, FRA – Franța, ITA – Italia, POL – Polonia, EAU – Emiratele Arabe Unite, ISR – Israel, XXX – sursă indisponibilă în datele oficiale făcute publice.

În afară de studiul COVID-19, pe care GraphNets (Universitatea din București) îl realizează în acest moment voluntar, fără surse de finanțare, grupul de cercetare mai implementează:

– proiectul ORBITS –  http://pagines.uab.cat/orbits/ro  (Rolul Câmpurilor Sociale Transnaţionale în Emergenţa, Menţinerea şi Descompunerea Enclavelor Etnice şi Demografice). Proiectul este coordonat de cercetători ai Universității Autonome din Barcelona, iar GraphNets este partenerul din România. Acest proiect vizează analiza coridoarelor de migrație a românilor în Spania.

– proiectul ICONIC –  http://iconic.unibuc.ro/  (Analiza longitudinală a rețelelor de coautorat și a citărilor în știință). Proiectul este finanțat de către UEFISCDI, cod: PN-III-P1-1.1-TE-2016-0362.

Echipa GraphNets implicată în realizarea studiului COVID-19 în România este compusă din:

• Marian-Gabriel Hâncean (coordonator)
• Constantin Vică
• Bianca Elena Mihăilă
• Iulian Oană
• Adelina Alexandra Stoica
• Paul Hrimiuc

Echipa GraphNets își manifestă în continuare disponibilitatea de a analiza date cu privire la răspândirea virusului COVID-19 pe teritoriul României. În acest moment, Ministerul Sănătății a schimbat modalitatea de raportare a cazurilor de persoane infectate, ceea ce face imposibilă continuarea demersului științific. Precizăm că studiul de față este o inițiativă civică a Universității din București și are ca scop exclusiv cercetarea științifică.

SURSA:  unibuc.ro

Distribuie Distribuie Comentarii