Președintele Klaus Iohannis își propune, în cazul câștigării celui de-al doilea mandat la Palatul Cotroceni, continuarea luptei anticorupție, consolidarea statului de drept și a parteneriatelor strategice ale României, dar și modernizarea administrației publice locale. În programul electoral ”Împreună pentru o Românie normală”, Iohannis face o scurtă radiografie a ultimilor ani în care ”persoane cu dosare penale, care aveau nevoie de legi și instituţii slăbite pentru a se salva, au ajuns să guverneze România”. În acest context dificil generat de majoritatea PSD, Iohannis spune că cea mai mare reușită a mandatului său a fost faptul că România și-a păstrat cursul pro-european și democratic.

„Împreună pentru o Românie normală”

”Împreună pentru România normală", programul propus de Iohannis pentru al doilea său mandat de președinte, este centrat pe 8 principii:

Statul în slujba cetățeanului - reconstruirea încrederii în instituții,

România legii - garantarea statului de drept,

România sustenabilă - promovarea educației, sănătății și a solidatității sociale

România prosperă și predictibilă - consolidarea României anteprenoriale România competitivă - remedierea decalajelor prin stategii și politici inteligente

România conectată - dezvoltarea infrastructurii și digitalizarea România europeană - sporirea beneficiilor integrării europene

România puternică - promovarea parteneriatelor durabile

”Timp de trei decenii, România a făcut eforturi considerabile pentru a se desprinde de trecutul comunist.(...) România a îndeplinit obiective naţionale esenţiale pentru dezvoltarea internă și consolidarea poziţiei pe plan extern: integrarea în NATO și Uniunea Europeană. Anul 2019 reprezintă momentul în care România trebuie să intre într-o nouă etapă, una de modernizare în spirit european. Noi, românii, credem în valorile fundamentale ale civilizaţiei europene, în democraţie și libertate. Am arătat în ultimii ani că respingem orice formă de abuz și dispreţ faţă de demnitatea umană. Nu ne imaginăm societatea românească de mâine fără dreptate, pluralism politic, stat de drept, integritate, egalitate în faţa legii”, susține șeful statului.

Iohannis spune că, în cazul în care va câștiga al doilea mandat. va acționa cu aceeași ”fermitate”ca și până acum, pentru întărirea statului de drept și a democraţiei, respectarea Constituţiei și a legilor, consolidarea instituţiilor statului, combaterea corupţiei.

”Când am preluat mandatul de Președinte, România avea perspective bune, criza economică fusese depășită și erau întrunite toate premisele pentru o dezvoltare puternică. Pentru ca aceste așteptări să se fi împlinit, ar fi fost însă nevoie și de un guvern, legitimat prin alegeri, care să aibă aceleași priorităţi ca românii. Scrutinul parlamentar din 2016 a generat însă una dintre cele mai puternice majorităţi pe care Partidul Social Democrat le-a avut după 1989, în condiţiile în care a obţinut aproape jumătate din numărul total de deputaţi și senatori. (...) Românii nu au anticipat că votul lor poate fi furat și deturnat cu atât de mult cinism. Nu și-au închipuit cu câtă forţă retrogradă va fi lovit statul român pentru a-l face slab și a-l acapara. Persoane cu dosare penale, care aveau nevoie de legi și instituţii slăbite pentru a se salva, au ajuns să guverneze România.

Miza celor aflaţi la guvernare a fost îndepărtarea României de Uniunea Europeană, cea mai nefastă și iresponsabilă decizie politică din istoria noastră recentă. De ce un partid ales să guverneze în interesul cetăţenilor și-a propus să acţioneze tocmai împotriva acestora? Pentru că România europeană înseamnă ţara în care nu pot fi puși în fruntea statului corupţii și incompetenţii, care să decidă după bunul lor plac ce legi trebuie date, ce instituţii trebuie acaparate, ce bani trebuie direcţionaţi în buzunarele de partid”, se mai arată în doucmentul citat. România a fost sacrificată în lupta pentru supravieţuire a liderilor cu probleme penale, mai amintește șeful statului.

”Cel mai important câștig al mandatului meu este că România și-a păstrat cursul pro-european și democratic. (..) Cel de-al doilea mandat de Președinte va sta sub semnul continuităţii, absolut necesară pentru a putea duce la bun sfârșit ceea ce am început deja să construim. Nu va fi ușor, este nevoie de timp, muncă asiduă, tenacitate și ambiţie, dar știu ce avem de făcut și am soluţiile pentru ca această viziune să se desăvârșească”.

Reașezarea administrației publice pe principii corecte

Instituirea unui sistem bazat pe merite și performanţă constituie condiţia esenţială pentru ca administraţia să performeze. Birocraţia, opacitatea, încurajarea deliberată a comportamentelor lipsite de integritate, incompetenţa și clientelismul sunt primele care trebuie să dispară dacă vrem ca România să aparţină din nou cetăţenilor săi. Funcţia publică are nevoie să își recapete demnitatea. Însă și funcţionarii trebuie să conștientizeze că respectul nu se cere, ci se câștigă prin performanţă și integritate.

Descentralizarea trebuie să evolueze de la stadiul de „chestiune politică delicată” la cel de principiu constituţional corect pus în practică. Iar acţiunile concrete trebuie să răspundă nevoilor reale cu care cetăţenii și autorităţile locale se confruntă, fără să genereze noi probleme sau să condamne comunităţile locale la subdezvoltare. Serviciile publice trecute în sarcina autorităţilor locale trebuie să beneficieze de evaluarea corectă, prealabilă, a capacităţilor de finanţare și alocarea de resurse financiar.

Justiția -Continuarea luptei anticorupție

În guvernarea PSD din ultimii ani ne-am confruntat cu cel mai puternic asalt asupra statului de drept și a justiţiei din perioada post-decembristă. Mi-am folosit toate prerogativele constituţionale — și o voi face ori de câte ori va fi nevoie — pentru ca independenţa justiţiei și domnia legii să rămână nealterate. Acestea sunt principiile nenegociabile ale viitorului României, care stau la baza drepturilor și libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.

Lupta împotriva corupţiei trebuie să continue! În același timp, avem nevoie ca în societate să promovăm valorile fundamentale asumate, care stau la baza bunei guvernări – dreptate, profesionalism, adevăr, corectitudine, integritate, empatie. Dincolo de un raport juridic pe care persoanele aflate în funcţii publice îl au cu instituţia sau autoritatea din care fac parte, toate persoanele care exercită puterea publică au înainte de toate un contract moral cu cetăţenii acestei ţări.

Legi mai simple -consolidarea unui stat de drept puternic

O legislaţie suplă, elaborată în directă legătură cu nevoile cetăţenilor, judicios fundamentată, care să vină în întâmpinarea așteptărilor sociale într-o formă degrevată de populism, stabilă și predictibilă reprezintă fundamentul oricărui stat de drept.

Modificările frecvente, mai ales în domenii cheie precum cele ale justiţiei, fiscalităţii, educaţiei sau administraţiei centrale și locale, nu fac decât să creeze un permanent climat de instabilitate, expresie a lipsei unor politici publice coerente, vizionare, transpuse în norme clare de natură să asigure buna dezvoltare a societăţii românești.

Actuala legislaţie a României trebuie supusă unui amplu proces de revizuire sub aspectul calităţii sale, în vederea simplificării și creării unui cadru legislativ predictibil pentru cetăţeni, mediul privat, instituţii, inclusiv pentru decidenţii politici.

România educată rămâne pe agendă

La capitolul educație, Iohannis amintește de programul "România educată", pe care l-a inițiat la începutul mandatului său, susținând că vrea să îl continue, adică să fie puse în aplicare "soluțiile identificate".

Iohannis vorbește despre cei aproape 30 de ani de la Revoluţie și perindarea tot atâtor miniștri la conducerea Ministerului Educaţiei și spune că "este cel mai relevant indicator privind lipsa de coerenţă normativă și instabilitatea care au făcut ca educaţia să nu fie motorul de care ar fi avut nevoie ţara noastră pentru a se dezvolta".

"De prea multe ori, profesorii, părinţii, elevii și studenţii au fost subiecţii unor experimente pe cât de diverse, pe atât de incoerente. Statisticile legate de rezultatele sistemului educaţional sunt îngrijorătoare".

Președintele prezintă statistici care arată că rata de părăsire timpurie a școlii era de 16,4% în 2018, una dintre cele mai ridicate din Europa, în timp ce doar un sfert dintre tinerii între 30 și 34 de ani finalizaseră studii universitare. Situaţia este și problematică în mediul rural, unde rata de promovare la examenul de bacalaureat este semnificativ mai scăzută faţă de mediul urban, deși tinerii din rural au deja o pondere mică în rândul celor înscriși. El vorbește despre un sistem de învăţământ echitabil și de calitate, care să fie centrat pe câteva principii: Accesul fiecărui copil la o educaţie de calitate, care să îi ofere premisele unei cariere de succes.

Diminuarea decalajelor dintre urban și rural, integrarea copiilor aflaţi în situaţii de risc și reducerea abandonului școlar sunt urgenţe ale viitoarei guvernări.

Toate spaţiile educaţionale trebuie să reprezinte medii sigure pentru elevi și profesori.

Formarea de cetăţeni activi, inclusiv prin educaţie civică, juridică și economică și prin activităţi educaţionale aplicate, pentru că o Românie normală poate fi construită doar de cetăţeni care își cunosc drepturile și utilizează toate pârghiile în relaţia cu statul Extinderea accesului la educaţia timpurie, inclusiv în comunităţile dezavantajate, precum și construirea de creșe și grădiniţe suficiente, cu spaţii sigure și dotări adecvate.

Cel puţin o treime dintre copiii între 0 și 3 ani ar trebui incluși în educaţia ante-preșcolară și peste 95% dintre copiii între 3 și 5 ani ar trebui incluși în educaţia preșcolară până în 2030
Îmbunătăţirea procesului de selecţie și formare a cadrelor didactice, accesul la ultimele inovaţii din domeniul pedagogiei, astfel încât dascălii să fie pregătiţi inclusiv pentru identificarea și prevenirea cazurilor de risc de abandon;

Alocarea de resurse suficiente pentru educaţie, atât pentru școli, cât și pentru salariile cadrelor didactice, alături de o finanţare adecvată a programelor de consiliere și de sprijin dedicate elevilor din comunităţi dezavantajate;

Reformarea școlilor cu rezultate slabe, astfel încât minim 80% dintre copiii fiecărei generaţii ar trebui să obţină cel puţin media 5 la testarea de la finalul educaţiei gimnaziale și cel puţin 75% dintre aceștia ar trebui să promoveze bacalaureatul până în 2030;

Crearea unui management performant în educaţie, care să pună preţ pe competenţă, nu pe apartenenţa politică.

Dezvoltarea învăţământului în regim dual, prin facilitarea cooperării dintre sectorul public și cel privat.

Internaţionalizarea sistemului de învăţământ românesc prin creșterea numărului de parteneriate internaţionale active, facilitarea mobilităţii elevilor și studenţilor, precum și atragerea de cercetători performanţi. Cel puţin 20% dintre studenţii, la licenţă și masterat, dar și 90% dintre doctoranzi ar trebui să beneficieze de mobilităţi internaţionale;

Crearea unui sistem de evaluare a rezultatelor sistemului de educaţie, centrat pe urmărirea inserţiei profesionale a absolvenţilor și pe utilizarea informaţiilor din surse multiple, având ca scop creșterea calităţii și eficacităţii școlii românești;

Recunoașterea proiectelor de succes desfășurate de către sectorul privat și de către societatea civilă în educaţie, precum și extinderea posibilităţilor de contribuţie a acestor sectoare, alături de cel public, la creșterea calităţii și echităţii în educaţie.

Avem nevoie de o strategie coerentă și unitară pentru a preveni repetarea haosului legislativ al ultimilor ani și pentru a evita ca acei politicieni care fac schimbări doar de dragul schimbării să se mai joace cu destinul Educaţiei și cu viitorul României.

POLITICA EXTERNĂ

În ceea ce privește politica externă pe care președintele Klaus Iohannis o propune pentru un viitor mandat, aceasta va fi fundamentată pe aceeași „triadă esenţială”: „întărirea și extinderea în continuare a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, creșterea rolului şi efortului României în Uniunea Europeană, respectiv în NATO”.

Continuând linia prezentă, Klaus Iohannis propune susținerea cooperării militare europene în cadrul actual (PESCO) și în complementaritate cu NATO.

Care sunt principalele aspecte ale programului de politică externă:

Creșterea prezenţei militare americane în România, ca garanţie de securitate complementară NATO

Întărirea rolului şi capabilităţilor Alianţei în domeniul apărării colective şi descurajării ameninţărilor venite dinspre Est, acordând prioritate întăririi Flancului Estic, în mod unitar, coerent și coeziv

Creșterea prezenţei aliaţilor în structurile aliate de pe teritoriul României, fie că este vorba despre Brigada Multinaţională, fie despre structurile de comandament sau alte tipuri de structuri aliate existente sau pe care dorim să le creăm pe teritoriul României

Consolidarea rezilienţei şi a capacităţilor de apărare ale partenerilor din vecinătate, în mod echilibrat, inclusiv pentru cei din Est, în cadrul efortului Alianţei de proiectare a stabilităţii.

România va susţine în continuare creșterea rolului Alianţei în combaterea terorismului, inclusiv prin întărirea capacităţii partenerilor din Sud de a face faţă acestui fenomen.

Întărirea parteneriatului NATO–UE ca modalitate de a consolida sinergia și complementaritatea acţiunii lor. Această relaţie trebuie întărită deoarece securitatea UE, în sens larg, depinde de cea a SUA și reciproc, formând o comunitate unică de securitate transatlantică

Revigorarea și consolidarea parteneriatelor cu perspective în a aduce avantaje de natură politică și/sau economică cu alte state din Europa sau din Asia.

Dezvoltarea și adâncirea Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, pe baza comunităţii unice de limbă, identitate, istorie și cultură.

Sprijinirea parcursului european al Chișinăului, prin consolidarea instituţiilor democratice, proiecte bilaterale de interconectare strategică și alte măsuri cu beneficii directe pentru cetăţenii Republicii Moldova.

Distribuie Distribuie Comentarii