Propunerea Bucurestiului ca NATO sa constituie in Marea Neagra o flotila formidabila pare a nu avea nicio sansa de succes, in conditiile actuale in care Turcia nu isi doreste o confruntare cu Rusia, iar Romania si Bulgaria sunt slabe - arata expertii unui think -tank cu sediul la Washington, intr-o analiza transmisa miercuri HotNews. Lucrarea ralizata de Centrul pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA) face apel la Romania si Bulgaria sa se intareasca si din interior, prin combaterea coruptiei si prin dezvoltarea economica.

Center for European Policy Analysis, sub semnatura expertilor sai Janusz Bugajski si Peter Doran, publica o analiza ampla cu titlul "Marea Neagra Aparata - NATO raspunde la ofensiva Rusiei la Marea Neagra". 

Descarca de AICI studiul Black Sea defended, realizat de CEPA, Washington.

Analistii mentioneaza decizia luata la Summitul NATO de la Varsovia, de constituire a unei brigazi multinationale de aparare in Europa de Sud-Est, gazduite de Romania, insa avertizeaza ca nici macar o prezenta navala prin rotatie a SUA si a altor aliati, in Marea Neagra, nu este suficienta pentru a descuraja o agresiune ruseasca, dupa anexarea Crimeii de la Ucraina.

"Chiar si o prezenta maritima prin rotatie, modernizata, a SUA si a altor aliati se poate dovedi insuficienta pentru a descuraja in continuare agresiunea Kremlinului, avand in vedere slabiciunea capacitatilor navale ale Romaniei si Bulgariei, precum si reticenta aparenta a Turciei de a se confrunta cu Moscova. Pentru moment, propunerea Romaniei pentru o flotila mai formidabila in Marea Neagra pare a fi moarta in apa" - atrage atentia CEPA.

Din cauza Conventiei de la Montreaux, care limiteaza accesul navelor militare ale statelor neriverane in Marea Neagra, NATO se confrunta cu restrictii in a mobiliza forte navale ale aliatilor in zona, avand in vedere ultimele evolutii politice din Turcia si lipsa de capacitate a Romaniei si Bulgariei - acestea fiind singurele 3 tari membre ale organizatiei cu deschidere la Marea Neagra.

In context, expertii de la Washington amintesc de o propunere a Romaniei privind prezenta navala a statelor NATO la Marea Neagra si despre refuzul premierului bulgar Boiko Borissov, care l-a pus pe presedintele roman Klaus Iohannis intr-o "situatie incomoda".

"Munca pentru crearea unui grup de lucru maritim regional era in desfasurare si salutata de oficialii apararii, pana cand insa Borissov a declarat, pe 16 iunie 2016, ca Bulgaria nu isi isi va uni fortele cu Romania si Turcia, pentru a infiinta o flota comuna. Observatiile sale au trimis un semnal negativ la Bucuresti si l-au pus pe presedintele roman, Klaus Iohannis, intr-o pozitie incomoda, care tocmai facuse o vizita oficiala la Sofia pentru a discuta despre cooperarea in domeniul apararii la Marea Neagra" - mai scriu analistii CEPA.

Grupul de reflectie cu sediul la Washington enumera si alte neajunsuri ale apararii NATO la Marea Neagra:

NATO nu are in prezent un plan de urgenta de-a lungul teritoriului sau la Marea Neagra, unde Rusia reprezinta o amenintare imediata la libertatea de navigatie si de survol si este gata sa se angajeze in actiuni ostile impotriva unuia sau mai multora dintre statele riverane.

In loc sa-si construiasca baze permanente NATO, oficialii Aliantei au propus brigazi dislocate de pana la 1.000 de militari in fiecare dintre statele-cheie din prima linie: Lituania, Letonia, Estonia, Polonia, Bulgaria si Romania. Secretarul american al Apararii, Ash Carter, spune ca planul isi propune sa treaca NATO intr-o "postura de descurajare deplina" pentru a contracara orice agresiune din afara. Cu toate acestea, propunerea fost criticata ca fiind neadecvata, iar forta de reactie rapida planificata - incluzand unitati aeriene, navale si de operatiuni speciale de pana la 40.000 de oameni care sa ofere intariri brigazilor initiale in caz de urgena - nu este inca mobilizata.

Abordarea Adaptativa in Etape a Sistemului de Aparare Antiracheta (EPAA) a SUA, care cuprinde si elementele de scut anti-balistic de la Deveselu, ofera tarilor NATO de la Marea Neagra multe avantaje. Cu toate astea, trebuie tratate cu relism si "limitarile fizice ale sistemului". Intr-o criza reala mondiala, numarul de interceptori EPAA dislocati in prezent ar fi enervant de limitat. Rachete balistice de distrugere in masa (ADM) sunt capabile sa penetreze apararea EPAA. Acest lucru este profund ingrijorator.

Stratul de protectie oferit populatiilor europene este periculos de subtire. In mod ideal, membrii NATO ar putea aborda aceasta deficienta prin desfasurarea in teren a unei prezente prin rotatie a activelor nationale (nivel intermediar) de aparare anti-racheta in regiunea Marii Negre, cum ar fi sistemul de aparare antiracheta Patriot, folosit de armata SUA. Membrii NATO din vecinatate, precum Polonia, sunt pe cale sa obtina si ei acest tip de capabilitate.

In realitate, apararea antiracheta de nivel superior a EPAA, de la sol, este proiectata pentru a detecta, urmari si distruge amenintarile balistice din afara atmosferei si care provin din Iran. Acest lucru inseamna ca nu este capabila sa intercepteze rachete balistice rusesti. Instalatiile de la Deveselu ofera, totusi, un element psihologic pentru apararea membrilor NATO, prin intermediul unei prezente permanente a SUA in zona. De asemenea, EPAA creste importanta streategica a Romaniei pentru Washington.

Centrul pentru Analiza Politicilor Europene propune si o serie de masuri pe care NATO ar trebuie sa le adopte:

1. Elaborarea unor planuri de urgenta ale NATO. Este necesara o evaluare comuna a amenintarii pentru flancul estic al NATO, la Marea Neagra, care sa clasifice gradul de vulnerabilitate al fiecarui stat membru in parte. Atat Romania, cat si Bulgaria trebuie sa-si identifice vulnerabilitatile interne care ar putea fi vizate de catre Moscova si sa pregateasca un cadru cuprinzator si credibil de raspuns.

2. Intensificarea prezentei NATO. Planurile de a mentine exercitii comune frecvente, in rotatie, la Marea Neagra, ca raspuns la afirmarea Moscovei, trebuie sa fie reunite printr-o comanda regionala, care sa coordoneze toate activitatile defensive in regiune. Aceasta ar trebui sa includa cei trei membri ai NATO de la Marea Neagra - Bulgaria, Romania si Turcia - impreuna cu puteri majore ale NATO, cum ar fi SUA, Franta, Germania, Marea Britanie si Italia. Alianta poate creste, de asemenea, capacitatile grupurilor sale maritime permanente. NATO detine doua astfel de grupuri multinationale de reactie rapida. Alianta poate oferi o mai buna protectie militara pentru baza navala din Constanta, ca infrastructura maritima critica nu doar pentru Romania, ci si pentru intregul flanc estic al NATO.

3. Imbunatatirea capacitatilor militare. Un element esential in dezvoltarea unei posturi eficiente de securitate este punerea in aplicare a Strategiei Maritime Aliate, ca fundament pentru capacitatile de constructie intr-un mediu maritim. Strategia trebuie revizuita si actualizata in lumina mediului de securitate in schimbare al Europei. Domeniul maritim va creste in importanta strategica in urmatorii zece ani datorita unei cresteri a numarului de noi puteri navale, recrudescentei concurentei geopolitice si intensificarii globalizarii comertului.

Romania si Bulgaria ar trebui sa-si modernizeze fortele armate. Acest lucru trebuie sa fie un proces sistematic, care sa atraga dupa sine o evaluare a capacitatilor si a prioritatilor, precum si infiinarea unei forte de aparare teritoriale mai puternice, cu planuri detaliate de urgenta, si care sa urmareasca integrarea mai stransa cu alti membri ai NATO.

Romania are nevoie de sprijin in construirea unei forte navale mai semnificative, care ar include, de asemenea, nave-amfibie si drone.

4. Stimularea cooperarii regionale. Tarile NATO de la Marea Neagra trebuie sa dezvolte o strategie de securitate comuna sustinuta printr-o cooperare militara regulata. Romania sau Bulgaria ar putea deveni tari pentru intalnirea reprezentantilor statelor riverane NATO si a satelor partenere. Pentru a stimula cooperarea in regiune, Romania ar trebui sa-si rezolve disputele cu Ucraina, cum ar fi Canalul Bastroe. In plus, s-ar putea dezvolta mai departe exercitii comune romano-moldovenesti si forte comune angrenate sa combata insurgente externe in regiuni de la granitele Romaniei. In plus, Georgia si Ucraina trebuie implicate in proces, acestea putand sa ofere gazduire portuara pentru fortele NATO.

5. Consolidarea instrumenelor de Soft Security. Statele NATO trebuie sa isi consolideze propriile institutii nationale pentru a combate influentele rusesti corozive si destabilizatoare. Consolidarea instututiilor trebuie sa includa combaterea coruptiei, combaterea dezinformarii, protectia impotriva infiltrarilor in serviciile de securitate, precum si paza impotriva influentelor economice viciate de factori politici.

Diversificarea surselor de energie si materii prime ar reduce, de asemenea, dependenta de Moscova si interferenta politica.

Dezvoltarea economica este cruciala in randul statelor NATO de la Marea Neagra, deoarece acest lucru ar apara fiecare societate impotriva dezinformarii dirijate de Rusia, precum si a penetrarii politice si apelurilor populiste in setoarele de societate care nu au beneficiat semnificativ de aparteneta la Uniunea Europeana (in cazul Romaniei si Bulgariei).

Porturile Constanta (Romania) si Batumi (Georgia) ar putea juca, de asemenea, un rol important ca porturi-cheie in domeniul comertului si investitiilor economice.

Investitii mai mari ar trebui sa fie alocate pentru securitatea cibernetica, profitand de dibacia tehnologica din Romania si Bulgaria.

Descarca de AICI studiul Black Sea defended, realizat de CEPA, Washington.

Distribuie Distribuie Comentarii