DOCUMENT Veste proastă de la UE pentru penali: prag mic pentru dezincriminarea furtului din bani europeni, pedepse grele cu închisoarea pentru furturi peste 100.000 euro. Plus definirea corupției ca „amenințare deosebit de gravă”
Veste proastă de la UE pentru penali: prag mic pentru dezincriminarea furtului din bani europeni, pedepse grele cu închisoarea pentru furturi peste 100.000 euro. Plus definirea corupției ca „amenințare deosebit de gravă”! Uniunea Europeana a adoptat o directiva care prevede pedepse extrem de dure pentru furtul din banii europeni. Directiva prevede pedepse de minimum 4 ani inchisoare daca prejudiciul e mai mare de 100.000 de euro. Pragul sub care un stat membru UE poate renunta la actiunea penala este unul mic, de doar 10.000 euro. Directiva stabileste standarde inalte in combaterea furtului din banii platiti de contribuabilii europeni: "Corupția constituie o amenințare deosebit de gravă pentru interesele financiare ale Uniunii".
*** Directiva e obligatorie pentru toate tarile membre UE si trebuie implementata pana in iulie 2019.
Citește directiva integrală:
Directiva prevede ca statele membre trebuie sa ia "toate măsurile necesare pentru a se asigura că infracțiunile menționate la articolele 3 și 4 (deturnarea, retinerea, utilizarea necorespunzatoare a fondurilor UE, darea si luarea de mita etc.) sunt sancționate cu o pedeapsă maximă care prevede închisoarea".
Daca prejudiciul este de minim 100.000 de euro, directiva prevede o pedeapsa de cel putin 4 ani de inchisoare.
Directiva stabileste si pragul minim al prejudiciului din bani europeni sub care un stat poate renunta la sactiunea penala: 10.000 de euro. Cu alte cuvinte, daca un prejudiciu din banii UE e mai mic de 10.000 de euro (circa 45.000 de lei), un stat va avea dreptul de a renunta la sanctiunile penale. Stabilirea acestui prag vine in contextul in care in Romania are loc o dezbatere pentru stabilirea unui prag sub care abuzul in serviciu sa fie dezincriminat. Liviu Dragnea, liderul PSD, face presiuni politice pentru stabilirea unui prag cat mai inalt, astfel incat sa poata scapa de procesul in care DNA il acuza ca ar fi produs bugetului de stat un prejudiciu de circa 108.000 de lei (circa 24.000 de euro).
"Corupția constituie o amenințare deosebit de gravă pentru interesele financiare ale Uniunii, putând fi, în multe cazuri, de asemenea legată de comportamentul fraudulos", se arata in Directiva Uniunii Europene.
Inca o noutate majora a directivei: vor fi asimilati functionarilor publice si persoane private ("contractanti") implicati in gestionarea fondurilor europene, ceea ce va atrage raspunderea penala a acestora: "Pentru a proteja în mod adecvat fondurile UE împotriva corupției și deturnării de fonduri, este necesar ca definiția „funcționarului public” să includă persoanele care nu dețin o funcție oficială, dar cărora li s-a încredințat și care exercită, într-un mod similar, o funcție de serviciu public în ceea ce privește fondurile Uniunii, cum ar fi contractanții implicați în gestionarea acestor fonduri".
Context:
Directia a fost aprobata pe 5 iulie 2017 si publicata pe 28 iulie în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Statele Membre au obligația ca, până la data de 6 iulie 2019, să adopte și să publice actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru conformare, potrivit DLAF.
Directiva defineste activitățile ilegale și infracțiunile ce aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene si stabileste limite pentru sancțiunile. Actul legislativ vizează și infracțiunile grave împotriva sistemului comun privind TVA, spălarea banilor, corupția pasivă și activă, deturnarea de fonduri, frauda privind achizițiile publice și reglementează instigarea, complicitatea, tentativa, răspunderea persoanei juridice, prescripția răspunderii penale, măsuri de recuperare a fondurilor fraudate și cooperarea specifică dintre Statele Membre și Oficiul European de Luptă Anti-Fraudă (OLAF).
