DOCUMENT Trump se opune instalării de noi capabilități antirachetă la Deveselu: Nu știm cât de eficiente sunt și cum ar afecta populația din zonă
Casa Albă a transmis Camerei Reprezentanților a Congresului Statelor Unite că se opune accelerării instalării de noi capabilități la sistemul de apărare antirachetă Aegis Ashore de la baza militară americană de la Deveselu din România, arătând că, deocamdată, eficiența lor nu a fost încă dovedită și, în plus, nu sunt cunoscute potențialele consecințe neintenționate pe care acestea le-ar putea avea asupra populației din zonă, scrie Profit.ro . Între timp, pe 14 iulie, Camera a adoptat proiectul de buget al Pentagonului pentru anul fiscal 2018 cu tot cu articolul referitor la scutul antirachetă din România la care președintele Donald Trump a avut obiecții.
Mesajul este inclus în punctul de vedere oficial al Administrației Prezidențiale de la Washington asupra proiectului de lege privind aprobarea bugetului Pentagonului pentru anul fiscal 2018 (octombrie 2017 – septembrie 2018) elaborat de către Camera Reprezentanților, analizat de Profit.ro .
"Administrația are obiecții în privința articolului 1686 (din proiectul de buget al Pentagonului elaborat de Camera Reprezentanților – n.r.), care cere Secretarului Apărării să asigure desfășurarea de capabilități antiaeriene la site-ul Aegis Ashore din România în interval nu mai mare de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar la site-ul Aegis Ashore din Polonia, în interval nu mai mare de un an de la data la care site-ul respectiv va fi declarat operațional", arată sursa citată.
Documentul a fost trimis de Casa Albă Camerei Reprezentanților pe 11 iulie. Între timp, pe 14 iulie, Camera a adoptat proiectul de buget al Pentagonului pentru anul fiscal 2018 cu tot cu articolul referitor la scutul antirachetă din România la care președintele Donald Trump a avut obiecții.
"Calendarul accelerat ar impune Departamentului pentru Apărare să desfășoare un sistem defensiv netestat cu succes, fără cunoașterea integrală a eficacității sale combative sau a consecințelor neintenționate ale operării unui sistem de radar și armament de mare putere într-o zonă populată din Deveselu, România", se mai afirmă în punctul de vedere transmis de Casa Albă Camerei Reprezentanților. Acesta conține mai multe obiecții la adresa proiectului de buget al Pentagonului. Totuși, Donald Trump nu a indicat că ar intenționa să-și exercite dreptul de veto asupra proiectului de lege, iar în document se arată că Administrația Prezidențială este dispusă să colaboreze cu Congresul pentru găsirea de soluții de compromis.
Trebuie menționat că, la Senat, este în procedură parlamentară un alt proiect de buget al apărării, elaborat de senatorul republican John McCain, care nu conține prevederi cu privire la baza de la Deveselu. Potrivit legislației americane, după ce Senatul se va pronunța prin vot asupra propriului proiect de buget al Pentagonului, cele două versiuni vor trebui reconciliate, pentru a se ajunge la o formă unică ce va intra în vigoare.
"Exigențele diplomatice cu privire la coordonarea în aceste chestiuni cu alte națiuni sunt semnificative, chiar și după testarea cu succes a sistemului și înțelegerea consecințelor acestuia asupra populației locale. În plus, Administrația obiectează cu tărie asupra articolului 1685, care ar obliga la efectuarea unui test de zbor al modelului de rachetă interceptoare SM-3 Block II A împotriva unei amenințări din clasa rachetelor balistice intercontinentale în interval de 270 de zile de intrarea în vigoare a legii", se mai spune în document, publicat de Casa Albă la patru zile după întâlnirea lui Trump cu președintele rus Vladimir Putin cu ocazia summit-ului G20 de la Hamburg.
Modelul de rachete interceptoare SM-3 Block II A reprezintă o versiune upgradată a celor instalate deja la Deveselu, care sunt de tip SM-3 Block I A și I B. Potrivit Agenției de Apărare Antirachetă, parte a Departamentului pentru Apărare al SUA, modelul superior de rachete interceptoare SM-3 Block II A ar urma să ajungă la Deveselu în 2018, an în care acestea ar urma să fie desfășurate și la viitorul scut antirachetă american din Polonia, cele două acțiuni făcând parte din faza a III-a a proiectului Aegis Ashore.
De-abia anul acesta, la finalul lunii mai, armata americană a efectuat primul test finalizat cu succes de interceptare a unei rachete balistice intercontinentale, cu o rachetă interceptoare lansată de la o bază din California, care și-a atins ținta deasupra Pacificului. Testul a fost derulat la scurt timp după ce Coreea de Nord și-a lansat cea de-a noua rachetă ofensivă de anul acesta, sporind îngrijorările cu privire la capacitatea regimului de la Phenian de a atinge ținte din SUA. Sistemul de interceptare utilizat în cadrul acestui test este însă diferit de cel Aegis Ashore din România.
Modelul de rachete interceptoare SM-3 Block II A, pe care americanii intenționează să le desfășoare la Deveselu, a fost testat de două ori anul acesta. Cel de-al doilea test a eșuat.
Proiectul de buget al Pentagonului pentru anul fiscal 2018, aprobat recent de Camera Reprezentanților a Congresului SUA, alocă pentru faza a III-a a dezvoltării sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore suma totală de aproape 60 milioane dolari, fără să se precizeze cât din această sumă ar fi destinată scutului antirachetă de la Deveselu și cât ar reveni proiectului similar din Polonia.
În plus, draftul de buget alocă aproape 3 milioane de dolari pentru upgradarea infrastructurii bazei aeriene românești 71 de la Câmpia Turzii, care de anul trecut dispune și de 6 avioane americane de tip F16 Fighting Falcon. Acestea fac parte din lotul de 12 aparate second-hand achiziționate în 2013 de statul român de la cel portughez cu 628 milioane euro, plătibili în 5 ani, sumă în care sunt incluse și armamentul și muniția necesare aeronavelor, precum și un radar de coordonare.
Scutul antirachetă de la Deveselu a devenit operațional în mai 2016. Rusia a protestat în mod repetat contra instalării de scuturi antirachetă americane în Europa Centrală și de Est, încă de când fostul președinte George W. Bush a enunțat pentru prima dată ideea în mod oficial, în 2006. Luna trecută, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat, într-un interviu acordat regizorului american Oliver Stone, că NATO este un instrument al politicii internaționale americane și a susținut că țările din Alianță cedează presiunii SUA și acceptă instalarea de sisteme antirachetă și baze militare, făcând referire și la scutul instalat la Deveselu.
Rachetele interceptoare de la Deveselu și cele care vor fi instalate în cadrul scutului similar din Polonia sunt produse de către compania americană Raytheon.
Foarte recent, Departamentul de Stat al SUA a aprobat posibila vânzare a sistemului defensiv de rachete Patriot către România, inclusiv suport tehnic și echipamente, costul estimativ fiind de 3,9 miliarde de dolari. Raytheon, unul dintre cei doi furnizori, ar putea obține un profit de aproape 500 milioane de dolari de pe urma contractului, potrivit publicației The Motley Fool.
Președintele Klaus Iohannis a declarat, sâmbătă, că achiziționarea rachetelor Patriot este pentru ca România să aibă o armată dotată mai bine și mai eficient, în scop defensiv, și pentru a garanta securitatea românilor, subliniind că "noi nu ne pregătim să atacăm pe nimeni".
