Concluziile studiului despre cum afectează poluarea din București sănătatea populației sunt următoarele:

• S-a obţinut o asociere semnificativ statistică între nivelul de pulberi în suspensie din aerul ambiant şi incidenţa totală.
• S-a obținut o asociere certă, cu semnificație statistică, între nivelul de pulberi în suspensie din aerul ambiant - PM10 şi incidența prin infarct acut de miocard.
• S-a obţinut o asociere certă, cu semnificație statistică, între nivelul de pulberi în suspensie din aerul ambiant- PM10 şi incidenţa prin infecţii acute ale căilor respiratorii superioare.
• S-a obținut o relația evidentă între decesele prin BPOC și utilizarea autovehiculelor noi - o relație divergentă.
• S-a obţinut o asociere certă, cu semnificație statistică, între mortalitatea prin accident vascular cerebral și expunerea la PM10 din aer.
• Rezultatele studiului au arătat faptul că relația cert dovedită statistic între poluarea cu PM10 și apariția infarctului miocardic acut și mortalitatea prin accidentul vascular cerebral sunt în deplină concordanță cu cele prezentate de OMS.

Raportul detaliază bolile care pot apărea din cauza expunerii la poluarea cu PM10 și PM2,5:

La nivel pulmonar: Inflamație, Stres oxidativ, Progresia şi exacerbarea BPOC (bronhopneumopatie obstructivă cronică), Augmentarea simptomatologiei respiratorii, Afectarea reflexelor pulmonare, Diminuarea performanţelor pulmonare.

La nivel cardiac: Alterarea funcției cardiace, Stres oxidativ, Creșterea susceptibilității cardiace în a genera tulburări de ritm, Alterarea repolarizării cardiace, Creşterea riscului de a dezvolta ischemie cardiacă. Inflamație sistemică şi stres oxidativ: o Creşterea proteinei C reactive (CRP), Creşterea mediatorilor proinflamatorii, Activarea leucocitelor şi trombocitelor.

Modificări vasculare: Ateroscleroză (accelerarea, progresia şi destabilizarea plăcilor de aterom), Disfuncție endotelială,Vasoconstricție şi hipertensiune.

Sânge: Reologie alterată, Coagulabilitate crescută, Tromboze periferice, Saturație de oxigen redusă, Risc crescut de ischemie cerebro-vasculară.

”Influenţa poluării aerului cu poluanţi iritanți, în special cu pulberi dar şi cu ozon, poate induce tulburări de conducere şi repolarizare cardiacă cu inducerea de tulburări de ritm de tipul bradicardiei, tahicardiei sau chiar fibrilației ventriculare cu evoluție spre deces. De asemenea, poate induce inflamație pulmonară și sistemică cu agravarea aterosclerozei, cu creşterea vâscozității sângelui, generarea de tromboze şi evoluție spre moarte subită. Expunerea la particule în suspensie cu diametrul de 2.5 um, poate duce la creșterea ratei mortalității respiratorii şi cardio-vasculare. Trebuie luate în considerare nu numai dimensiunile particulelor ci şi structura chimică a acestora. Astfel, prezenta carbonului elementar, a carbonului organic, a amoniului, a clorului, a nichelului duce la creşterea ratei mortalității respiratorii şi cardio-vasculare. Prezenta nitratului a demonstrat o puternică asociere cu mortalitatea generală şi cu mortalitatea specifică cardio-vasculară”, se arată în studiu.

În ceea ce privește efectele expunerii de lungă durată la poluare și creșterea morbidității, efectele specificate de studiu sunt:

• Influența asupra prevalenţei simptomelor respiratorii şi a bolilor pulmonare la copii şi adulți
• Influenta asupra prevalenţei bolilor cardio-vasculare,
• Efectele asupra simptomatologiei apărute la astmatici şi la non-astmatici,
• Prevalenţa simptomelor respiratorii şi a bolilor pulmonare la copii şi adulți
• Scăderea performantelor funcționale respiratorii pulmonare.
• Inducerea cancerului pulmonar.
• Posibilul efect asupra aparatului gastro-intestinal.

De unde vine poluarea cu praf și unde este mai poluat Bucureștiul

”Principalele contribuții la emisia totală de PM2,5 din aer revin în mod aproape egal încălzirii rezidenţiale (45,8 %) şi traficului rutier (45,5 %), aportul surselor inventariate din sectorul industrial şi al serviciilor fiind de 8,5 %. La emisia totală de PM10 din aer, principala contribuție îi revine traficului rutier (48,4 %), urmată de încălzirea rezidențială (39,2 %); sursele inventariate din sectorul industrial și al serviciilor aduc un aport de 11,7 %”, se arată în document.

Interesant este că un raport al Comisiei Europene arată că sectorul de transport este responsabil în țările din Vestul Europei de 18% din poluarea cu PM 2,5, iar în țările din Centrul Europei de circa 10%. Celelalte sectoare care poluează sunt agricultura, energia, arderile de deșeuri și construcțiile (n.r. șantierele) Sursa  aici .

Studiul arată și că în centru Bucureștiul este mai poluat.

Detaliat, raportul arată că arată că poluarea cu PM10 și PM2,5 provine din următoarele surse:

• Arderea unor combustibili fosili pentru încălzitul locuinţelor;
• Arderea combustibililor pentru obținerea energiei electrice;
• Arderea combustibililor în procese industriale diverse;
• Arderea biomasei (lemnului) din păduri pentru încălzit;
• Arderea vegetației pentru eliberarea unor terenuri în agricultură;
• Arderea vegetației pentru eliberarea de terenuri în vederea efectuării de construcții;
• Arderea reziduurilor menajere sau agricole;
• Construcţii şi demolări;
• Morărit şi dispozitive folosite în agricultură;
• Procesarea materialului lemnos;
• Industria petrochimică, Industrii de prelucrare a metalelor, Industrii de prelucrare a elementelor minerale;
• Eroziunea solului;
• Depozitarea şi reciclarea gunoaielor;
• Antrenarea prafului de pe drumuri pavate sau nepavate;
• Antrenarea prafului din zone de deșert;
• Mijloacele de transport, autovehiculele.

Raportul arată și situația jalnică în care se află rețeaua de monitorizare a calității aerului, aflată la Ministerul Mediului, și faptul că datele măsurate nu sunt complete, deci nu știm cu exactitate cât de poluat este orașul.

”Având în vedere, că pentru perioada 2011-2016 echipamentele de monitorizare nu au funcţionat continuu, cerința privind captura de date necesară determinării valorilor anuale şi uneori chiar zilnice nu a fost îndeplinită. De asemenea, au fost cazuri în care valorile înregistrate erau incorecte, fie din nefuncţionarea aparatelor de măsurare, fie din lipsa unor surse de calibrare actualizate, ceea ce a făcut ca în procesul de validare o mare parte a rezultatelor să fie eliminate. Toate aceste situaţii au condus la lipsa unor date de încredere pe perioade mari de timp. Perioada cea mai dezavantajată a fost între anii 2013-2016 când cea mai mare parte a staţiilor de monitorizare nu au furnizat date de calitatea necesară”, se arată în raport.