Document DEVASTATOR! Comisia Europeană ÎNGROAPĂ Secția Specială PSD! „Înfiinţarea Secţiei contravine legislaţiei europene”
Comisia Europeană (CE) a trimis Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) un punct de vedere devastator pentru Secţia Specială înfiinţată anul trecut de puterea PSD-ALDE, potrivit unui document consultat de G4Media.ro . Punctul de vedere a fost trimis Curţii de la Luxembourg în cadrul unui litigiu dintre magistraţii din România şi Guvern privind modificările legilor Justiţiei.
În esenţă, Comisia Europeană spune că înfiinţarea de către puterea PSD-ALDE a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) încalcă legislaţia europeană, mai exact, articolul 19 din Tratatul Uniunii Europene şi articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care consacră cerinţa de independenţă a instanţelor. Practic, CE spune că Secţia Specială nu prezintă garanţii de independenţă.
Comisia enumeră efectele nocive ale înfiinţării SIIJ: efect inhibator asupra magistraţilor, aparenţa influenţelor şi presiunilor exterioare asupra instanţelor, afectarea încrederii cetăţenilor în Justiţie.
Comisia precizează că nu ar fi avut probleme cu înfiinţarea unui nou parchet specializat în România dacă ar fi existat o „justificare obiectivă şi plauzibilă” sau „motive plauzibile legate de buna administrare a justiţiei”. CE constată că puterea PSD-ALDE nu a justificat credibil nevoia unei astfel de Secţii speciale pentru anchetarea magistraţilor.
În primul rând, nu există statistici sau studii care să ateste un grad mare de infracţionalitate în rândul magistraţilor, astfel încât Guvernul să fi fost nevoit să înfiinţeze un astfel de parchet specializat ca să combată criminalitatea din cadrul acestei categorii profesionale. Ba dimpotrivă, înfiinţarea SIIJ aduce, în opinia CE, „prejudicii grave de imagine magistraţilor, ceea ce va afecta încrederea cetăţenilor în justiţie”.
Comisia respinge şi argumentul PSD potrivit cărora au făcut SIIJ ca să elibereze magistraţii de sub teroarea DNA. CE atrage atenţia că CSM a dat aviz negativ înfiinţării Secţiei Speciale, iar magistraţii, în adunările lor generale, au respins cadoul otrăvit al PSD care a dorit să îi elibereze, cu forţa, de sub aşa zisa teroare.
Un alt argument al Comsisiei este acela că specializarea anchetatorilor pe categorii de persoane nu aduce un plus de calitate investigaţiilor. Dacă înainte DNA era specializat în combaterea corupţiei din rândul magistraţilor, acum SIIJ trebuie să ancheteze de la infracţiuni de drept comun până la infracţiuni complexe de corupţie comise de magistraţi, în condiţiile în care Secţia Specială nu are resurse.
Ultimul argument al CE împotriva SIIJ este acela că există suspiciunea că Secţia Specială a fost făcută tocmai ca să transfere dosare sensibile de la DNA la SIIJ, „care ar putea fi mai predispusă intervenţiilor şi presiunilor exterioare, de ordin politic, decât o instituţie consacrată şi consolidată în timp precum DNA”.
CE nu nominalizează, dar e limpede că se referă la încercări ale SIIJ de a lua dosare de la DNA precum cazul Tel Drum în care este investigat fostul lider PSD, Liviu Dragnea.
Comisia europeană precizează în punctul de vedere trimis CJUE că înfiinţarea SIIJ este criticată în raportul MCV din noiembrie 2018, precum şi în rapoartele GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia.
Cum s-a ajuns la CJUE. Forumul Judecătorilor şi Mişcarea pentru apărarea statutului procurorilor au deschis mai multe procese în justiţia din România împotriva CSM-ului condus de Lia Savonea şi a Inspecţiei judiciare conduse de Lucian Netejoru. În cadrul acestor litigii, asociaţiile au cerut sesizarea CJUE, iar Curţile de apel Piteşti şi Bucureşti şi Tribunalul Olt au sesizat Curtea de la Luxembourg şi au cerut să răspundă mai multor întrebări: dacă modificările legilor justiţiei, printre care şi înfiinţarea SIIJ, respectă legislaţia europeană sau dacă recomandările MCV sunt opţionale sau obligatorii pentru România.
Ce poate face CJUE. Dacă instanţa europeană de la Luxembourg declară faptul că Secţia Specială încalcă legislaţia europeană, este case closed pentru Guvern şi SIIJ trebuie desfiinţată. Nu există până acum exemple de state membre care să nu respecte deciziile CJUE. În caz contrar, CE poate aplica sancţiuni financiare sau declanşa „opţiunea nucleară”, articolul 7 din Tratatul UE, care duce la suspendarea dreptului de vot al statului membru în Uniune.
Polonia a respectat decizia CJUE. În decembrie anul trecut, președintele Poloniei, Andrzej Duda, a promulgat legea prin care a fost anulată scăderea vârstei de pensionare a judecătorilor Curții Supreme de la Varșovia de la 70 la 65 de ani, măsură care a dus la retragerea forțată a mai multor judecători, inclusiv a președintelui Curții.
Decizia șefului statului polonez a venit după ce Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis că Polonia trebuie să suspende imediat aplicarea noii legi privind reducerea vârstei de pensionare a judecătorilor Curţii Supreme, tranşând o dispută în acest sens între Varşovia şi Bruxelles.
Când s-ar putea pronunţa CJUE. Deşi cei mulţi magistraţi speră ca CJUE să se pronunţe în chestiunea SIIJ până la sfarşitul acestui an, surse judiciare spun că un termen mai plauzibil ar fi primăvara anului viitor. Deocamdată, instanţa europeană este în faza colectării de puncte de vedere de la instituţii, iar procedurile judiciare sunt anevoiase.
