Creșterea deficitului comercial, scăderea producției în sectoare cu valoare adăugată, pierderea unor locuri de muncă și amânarea sau anularea proiectelor unor firme britanice care intenționau să investească în România sunt efecte ale Brexit luate în calcul, relevă un document confidențial citat de  Profit.ro .

Anul trecut au fost înregistrate cele mai ridicate valori din istoria relațiilor comerciale dintre România și Marea Britanie, atât din punct de vedere al exporturilor românești, cât și al volumului schimburilor comerciale bilaterale. Volumul schimburilor comerciale între România și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a însumat 3,945 miliarde euro (o pondere de 3,36% în comerțul exterior al României), cu 13,21% mai mare față de cel înregistrat în 2014, iar nivelul anual al exporturilor românești pe piața britanică a crescut cu 227 milioane euro, ajungând la 2,35 miliarde euro. Importurile României din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord au însumat 1,57 miliarde euro.

Marea Britanie se situează pe primul loc în top-ul statelor față de care balanța comercială este favorabilă României (+815 milioane euro).

Aceeași tendință s-a manifestat și în primul trimestru al acestui an, exportul românesc de bunuri pe piața britanică totalizând 649,96 milioane euro, mai mare cu 15,03% comparativ cu primul trimestru al anului trecut, o pondere de peste 50% având produsele industriei constructoare de mașini, inclusiv electrotehnică. 

Pe acest fond în care România se bazează pe piața britanică pentru a-și vinde mărfurile, ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană este indicată în document ca urmând să aibă efecte economice și sociale semnificative asupra României: creșterea deficitului comercial și posibilitatea scăderii producției în sectoare cu valoare adăugată, cu efecte nu doar economice, dar și sociale prin pierderea unor locuri de muncă. 

"Totodată, deprecierea valorii lirei sterline va crea mari probleme exporturilor românești și va favoriza exporturile Marii Britanii, având ca rezultat scăderea (sau anularea) excedentului comercial din relația bilaterală", este arătat în document.

Efectele indirecte vor fi resimțite și în posibile scăderi ale exporturilor românești către alți parteneri UE, având în vedere interdependența și lanțurile de producție europene, este un alt avertisment inclus în document.

Este așteptată și înțelegerea la care Guvernul de la Londra ar trebui să ajungă, la un moment dat, cu oficialii Comisiei Europene privind politica vamală, existând temerea că o schimbare a acesteia prin introducerea de taxe vamale, atât la importurile Marii Britanii dinspre UE, dar și pentru exporturile britanice către UE, va aduce un cost suplimentar fluxurilor comerciale cu Regatul Unit, care se va reflecta în prețul final. 

Un alt risc luat în calcul este legat de fondurile europene alocate României, care s-ar putea reduce post-Brexit având în vedere că marea Britanie este un contributor important la bugetul Uniunii Europene.

În ceea ce privește investițiile britanice, în document este amintit că Banca Națională a României a punctat faptul că firmele cu acționariat britanic joacă un rol redus în economie din punct de vedere al contribuției la valoarea adăugată, numărului de salariați sau activelor totale și că Marea Britanie deținea 2,5% (1,51 miliarde euro) din stocul total de investiții străine directe la finalul anului 2014, dar este arătat că banca centrală nu s-a referit și la implicațiile privind investițiile prin intermediul pieței de capital.

"Avem în vedere posibile implicații ținând cont de ponderea unor investitori britanici în companiile românești (exemplu: energie - Romgaz, Electrica etc.), precum și în cazul Fondului Proprietatea, inclusiv în contextul pregătirii listării Hidroelectrica (cu titlu de exemplu: ponderea investitorilor din Marea Britanie în cazul IPO-ului Electrica a fost de 31%, respectiv 27% la IPO-ul Romgaz). Totodată, se poate estima că cel puțin o parte dintre firmele britanice care intenționau să investească în România își vor amâna sau vor renunța la unele proiecte în perioada următoare. Pe fondul incertitudinilor, este posibil ca, în general, firmele din UE să adopte o atitudine de expectativă față de realizarea de investiții", este un alt avertisment.

Este așteptat și ca o parte dintre lucrătorii români din Marea Britanie să se întoarcă în țară, pe fondul schimbărilor și al incertitudinilor legate de statutul lor, generând presiuni asupra ratei șomajului și scăderea remiterilor în valută. 

Ca domenii cu influențe de mai mică amploare, dar care, cumulate, vor contribui la încetinirea creșterii economice sunt turismul (prin scăderea numărului de turiști britanici și reducerea bugetului de cheltuieli pentru servicii turistice) și sectorul imobiliar (reducerea puterii de cumpărare a cetățenilor britanici).

„Încetinirea creșterii economice pe fondul influențelor directe și indirecte ale Brexit (inclusiv propagarea unei reacții de panică în mediul de afaceri) se va transpune în diminuarea veniturilor la bugetul statutului, cu toate implicațiile ce decurg de aici (reducerea investițiilor, alte dificultăți importante)", se mai arată în document. 

Ca o soluție de contracarare a efectelor negative este văzută atragerea unora dintre companiile internaționale care-și vor reloca activitățile din Marea Britanie, pentru care însă România trebuie să lupte în principal cu Cehia, Slovacia, Ungaria și Polonia.

Distribuie Distribuie Comentarii