UE îşi păzeşte banii de hoţi. Parlamentul European votează joi ca ţările membre care nu respectă statul de drept să nu mai aibă acces la fonduri europene. Țările din UE care încalcă regulile statului de drept vor avea fondurile europene blocate, dar vor fi obligate să facă plățile către beneficiari în proiectele europene deja angajate. Prevederea apare într-un proiect de regulament al Comisiei Europene care va fi dezbătut miercuri și votat joi de Parlamentul European. Pentru România, prevederea e de maxim interes, pentru că Bucureștiul este deseori criticat atât în documentele oficiale ale Comisiei Europene (raportul MCV), cât și în cele ale Consiliului Europei (rapoartele Comisiei de la Veneția), relatează  G4Media.ro .

”Proiectul va trece fără probleme la vot, principalele grupuri din Parlamentul European sunt în favoarea lui – popularii, socialiștii, ALDE și verzii”, au declarat pentru  G4Media.ro mai mulți eurodeputați în avanpremiera votului de joi.

Cum va funcționa mecanismul? Comisia Europeană constată eventuale încălcări ale statului de drept pe baza concluziilor proprii sau a rapoartelor unor organisme internaționale, cere statului membru remedierea, dacă nu sunt remediate propune stoparea fondurilor UE. Propunerea trebuie aprobată și de Consiliul UE (formatul în care statele membre sunt reprezentate de miniștri).

Aici intervine marea inovație a Comisiei Europene: pentru ca propunerea de sancționare să fie respinsă de Consiliul UE e nevoie de majoritate calificată. Adică 55% dintre statele membre (în practică, înseamnă 16 din 28), iar propunerea este sprijinită de un număr de state membre care reprezintă cel puțin 65% din totalul populației UE. Cu alte cuvinte, va fi aproape imposibil ca un stat precum Ungaria, Polonia ori România să strângă această majoritate calificată pentru a bloca propunerea de sancționare venită din partea Comisiei Europene.

Parcursul proiectului: După ce este votat de Parlamentul European, proiectul legislativ al Comisiei Europene trebuie să intre într-o procedură complicată de negociere între Parlament, Consiliul UE (în formatul Afaceri General) și Comisia Europeană. Forma finală va fi supusă din nou unui vot în Parlamentul European. E o procedură de durată și e de așteptat ca la nivelul Consiliului UE să existe rezistență din parte unor state membre față de tentativa Comisiei Europene de a-și atribui noi puteri. De altfel, potrivit unor surse europene, serviciul juridic al Consiliului UE a emis deja un punct de vedere critic asupra propunerii Comisiei Europene, reclamând arbitrariul criteriilor pe baza cărora Comisia ar sancționa un stat membru.

Pe de altă parte, există mari șanse ca propunerea – într-o formă modificată – să treacă în cele din urmă, dat fiind că e sprijinită de statele care contribuie cel mai mult la bugetul UE, iar aceste state au condiționat practic adoptarea viitorului buget UE de mecanismul care sancționează statele ce derapează de la valorile UE.

CINE?

Iniţiativa aparţine Comisiei Europene, aflată într-un constant război de uzură cu o parte din statele membre care dau semne că valorile pe baza cărora au fost primite în blocul comunitar sunt facultative. Printre acestea se numără Polonia (împotriva căreia Comisia Europeană a declanșat procesul de obținere a sancțiunii maxime, prevăzută de Articolul 7 din Tratatul UE), Ungaria (împotriva căreia Parlamentul European a declanșat aceeași procedură) şi, mai nou România. Puterea de la București a fost criticată constant de Comisia Europeană și Parlamentul European pentru că, prin acţiuni concrete, dar şi prin discursul politic, deraiază de la parcursul pe care şi l-a asumat prin aderarea la Uniunea Europeană.

G4Media.ro a scris în exclusivitate în România în luna martie 2018 despre mecanismul găsit de Comisia Europeană pentru a pedepsi prin înghețarea fondurilor europene statele membre care încalcă statul de drept și independența Justiţiei. Comisia Europeană a anunţat oficial pe 2 mai 2018 propunerea acestui mecanism în proiectul privind bugetul multianual al UE 2021 – 2027. Dacă propunerea Comisiei va fi acceptată de Parlamentul European şi statele membre (Consiliul UE), un stat sancţionat va avea plăţile oprite pe toate programele cu fonduri UE, inclusiv Erasmus, dar acel stat va fi obligat să continue plăţile către beneficiarii finali, astfel încât aceștia să nu aibă de suferit.

Statele net contributoare, printre care Germania, au fost principalele promotoare ale iniţierii acestui mecanism.

Astfel, executivul european propune ca finanţarea prin fonduri comunitare să fie condiţionată de respectarea statului de drept, care, potrivit documentului supus votului parlamentarilor europeni ”este coloana vertebrală a democrației constituționale moderne. Este unul din principiile fondatoare care decurge din tradițiile constituţionale comune ale tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.”

Potrivit proiectului legislativ, statul de drept garantează că măsurile întreprinse de stat sunt puse în aplicare într-un cadru juridic eficace şi că acestea pot fi examinate și contestate, dacă este necesar, și că acestea pot fi urmate de măsuri reparatorii eficace.

Prin urmare, Parlamentul European este chemat ca, în cadrul mecanismului de codecizie, să voteze propunerea de regulament.

DE CE?

Proiectul supus votului parlamentarilor europeni semnalează că ”o serie de evenimente recente au evidențiat deficienţe generalizate în sistemele naţionale de control și echilibru și au demonstrat că nerespectarea statului de drept poate deveni o preocupare comună gravă în cadrul Uniunii Europene. Drept urmare, instituții precum Parlamentul European, dar și publicul larg au solicitat în mod clar Uniunii Europene să ia măsuri pentru a proteja statul de drept.”

Pentru stabilirea derapajelor de la statul de drept şi a gravităţii acestora, Comisia Europeană consideră că statul de drept este ameninţat în cazul în care sunt încălcate principiile privind investigarea fraudelor, plăţii taxelor şi a actelor de corupţie, tolerarea evaziunii fiscale şi necooperarea cu Oficiul European de Luptă Împotriva Fraudei (OLAF).

UNDE?

România a avut parte de cel mai dur raport din cadrul Mecanismului de Cooperare Şi Verificare de la aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană şi până în prezent.

Prin urmare, ţara noastră este una din ţările care ar avea de suferit de pe urma unui astfel de regulament european, având în vedere faptul este unul dintre campionii Uniunii Europene la fraudarea fondurilor europene, potrivit Oficiului European de Luptă Împotriva Fraudei (OLAF).

Printre personajele vizate de autorităţile europene se numără şi liderul PSD, Liviu Dragnea, care a reclamat la Curtea Europeană de Justiţie raportul OLAF. În opinia jurnalistului luxemburghez Diego Velazquez, specializat în afaceri europene şi în Curtea Europeană de justiţie, intervievat de TVR, demersul lui Dragnea este sortit eşecului şi considerat un act „sfidător şi bizar”.

CE NU MERGE?

Comisarul european pentru politica regională, Corina Creţu, a avertizat în repetate rânduri că România este codaşa ţărilor membre la absorbţia fonduriloe eruopene, din cauza lipsei de viziune şi a birocraţiei excesive.

În ciuda apelurilor lui Creţu către autorităţile de la Bucureşti, acestea preferă să încheie Parteneriate public-privat, mult mai greu de controlat şi mai scumpe pentru cetăţean.

CUM?

Proiectul propus votului Parlamentului European prevede posibilitatea ca, proporţional cu deficienţele în ceea ce priveşte statul de drept, să fie suspendată sau redusă finanţatrea în cadrul angajamentelor existente sau interdicția de a încheia noi angajamente cu anumite categorii de destinatari.

”Proporționalitatea va fi asigurată în special ţinând seama de gravitatea situației, de intervalul de timp scurs de la comportamentul relevant, de durata și recurența acestuia, de intenția și de gradul de colaborare a statului membru pentru a pune capăt încălcării statului de drept și de efectele deficienței în cauză asupra fondurilor respective ale Uniunii. (…) Este necesar, de asemenea, să se asigure că cei responsabili pentru deficiențele identificate suportă consecințele. ”, se mai arată în document.

CÂND?

Dacă trece de votul Parlamentului European şi este adoptat apoi prin procesul de codecizie explicat mai sus, regulamentul va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2021, odată cu noul cadru financiar multianual, adică bugetul UE pentru perioada 2021 – 2027. Se estimează că ”prin sporirea protecției împotriva eventualelor practici, omisiuni sau măsuri ale autorităților publice care aduc atingere statului de drept în statul membru vizat și care afectează sau riscă să afecteze capacitatea acestuia de a-și pune în aplicare obligațiile bugetare, propunerea va avea un impact pozitiv asupra bunei gestiuni financiare a bugetului general al Uniunii.

Principalele aspecte din propunerea legislativă (Regulament) a Comisiei Europene:

Definițiile termenilor:

(a)„statul de drept” se referă la valoarea Uniunii consacrată la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care include principii precum legalitatea – care implică un proces transparent, responsabil, democratic și pluralist de adoptare a legilor –, securitatea juridică, interzicerea caracterului arbitrar în exercitarea competențelor executive, o protecție jurisdicțională efectivă asigurată de instanțe independente, inclusiv a drepturilor fundamentale, separarea puterilor în stat și egalitatea în fața legii;

(b)„deficiență generalizată în ceea ce privește statul de drept” înseamnă o practică sau o omisiune larg răspândită ori recurentă sau o măsură luată de autoritățile publice care afectează statul de drept;

(c)„entitate guvernamentală” înseamnă toate autoritățile publice de la toate nivelurile de guvernare, inclusiv autoritățile naționale, regionale și locale, precum și organizațiile din statele membre în sensul [articolului 2 punctul 42] din Regulamentul (UE, Euratom) nr. […] (denumit în continuare „Regulamentul financiar”).

Ce încălcări ale statului de drept vor fi sancționate:

1.Se iau măsuri adecvate în cazul în care o deficiență generalizată în ceea ce privește statul de drept într-un stat membru afectează sau riscă să afecteze principiile bunei gestiuni financiare sau protecția intereselor financiare ale Uniunii, în special:

(a)funcționarea corespunzătoare a autorităților din statul membru vizat care execută bugetul Uniunii, în special în contextul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice sau de acordare a granturilor, atunci când asigură monitorizarea și efectuează controale;

(b)funcționarea corespunzătoare a organelor de urmărire penală cu privire la urmărirea penală a fraudei, a corupției sau a altor încălcări ale legislației Uniunii având legătură cu execuția bugetului Uniunii;

(c)controlul jurisdicțional efectiv de către instanțe independente al acțiunilor sau al omisiunilor autorităților menționate la literele (a) și (b);

(d)prevenirea și sancționarea fraudei, a corupției sau a altor încălcări ale legislației Uniunii având legătură cu execuția bugetului Uniunii și impunerea de către instanțele sau de către autoritățile administrative naționale de sancțiuni eficiente și disuasive în ceea ce privește destinatarii;

(e)recuperarea fondurilor plătite în mod necuvenit;

(f)cooperarea eficace și în timp util cu Oficiul european de luptă antifraudă și cu Parchetul European în cursul anchetelor sau al urmăririlor penale inițiate de acestea în temeiul propriilor acte juridice și în conformitate cu principiul cooperării loiale.

2.Următoarele fapte pot, în special, să fie considerate deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept:

(a)periclitarea independenței sistemului judiciar;

(b)faptul de a nu preveni, corecta și sancționa decizii arbitrare sau ilegale ale autorităților publice, inclusiv ale autorităților de asigurare a respectării legii, faptul de a nu pune la dispoziție resursele financiare și umane, afectând funcționarea corespunzătoare a acestora, sau nerespectarea obligației de a garanta absența conflictelor de interese;

(c)limitarea disponibilității și a eficacității căilor de atac, inclusiv prin intermediul unor norme procedurale restrictive, neexecutarea hotărârilor judecătorești sau limitarea anchetării, a urmăririi penale sau a sancționării efective ale încălcărilor legii.

Ce sancțiuni poate aplica Comisia Europeană unui stat membru:

1.Se pot adopta una sau mai multe dintre următoarele măsuri adecvate:

(a)în cazul în care Comisia execută bugetul Uniunii în cadrul gestiunii directe sau indirecte în temeiul articolului 62 literele (a) și (c) din Regulamentul financiar și destinatarul este o entitate guvernamentală:

(1)suspendarea plăților sau a execuției angajamentului juridic sau rezilierea angajamentului juridic în temeiul articolului [131 alineatul (3)] din Regulamentul financiar;

(2)interzicerea încheierii de noi angajamente juridice;

(b)în cazul în care Comisia execută bugetul Uniunii în cadrul gestiunii partajate în temeiul [articolului 62 litera (b)] din Regulamentul financiar:

(1)suspendarea aprobării unuia sau mai multor programe sau modificarea acestuia (acestora);

(2)suspendarea angajamentelor;

(3)reducerea angajamentelor, inclusiv prin intermediul unor corecții financiare sau al unor transferuri către alte programe de cheltuieli;

(4)reducerea prefinanțării;

(5)întreruperea termenelor de plată;

(6)suspendarea plăților.

2.Cu excepția cazului în care decizia de adoptare a măsurilor prevede altfel, impunerea măsurilor adecvate nu aduce atingere obligației entităților guvernamentale menționate la alineatul (1) litera (a) sau a statelor membre menționate la alineatul (1) litera (b) de a pune în aplicare programul sau fondul afectat de măsură, în special obligației de a face plăți destinatarilor sau beneficiarilor finali.

3.Măsurile adoptate sunt proporționale cu natura, gravitatea și amploarea deficienței generalizate în ceea ce privește statul de drept. În măsura posibilului, măsurile vizează acțiunile Uniunii afectate sau care ar putea fi afectate de deficiența respectivă.

                                      -------

Documentul supus votului parlamentarilor europeni:

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre

 EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

Astfel cum se explică în Comunicarea Comisiei din februarie 2018 intitulată „Un nou cadru financiar multianual, modern și capabil să asigure îndeplinirea eficientă a obiectivelor prioritare ale Uniunii după anul 2020” 1 , Uniunea este o comunitate de drept, iar valorile sale constituie însuși temeiul existenței sale. Acestea stau la baza întregii sale structuri juridice și instituționale și a tuturor politicilor și programelor sale. Respectul pentru aceste valori trebuie, prin urmare, să fie asigurat în toate politicile Uniunii. Acest lucru este valabil inclusiv în privința bugetului UE, respectarea valorilor fundamentale fiind o condiție prealabilă esențială pentru o bună gestiune financiară și o finanțare eficace a UE. Respectarea statului de drept este importantă atât pentru cetățenii europeni, cât și pentru inițiativele de afaceri, pentru inovare și pentru investiții. Economia europeană se dezvoltă cel mai bine atunci când cadrul juridic și instituțional este în deplină concordanță cu valorile comune ale Uniunii.

Potențialul bugetului UE poate fi pe deplin valorificat numai dacă mediul economic, de reglementare și administrativ din statele membre este favorabil. În contextul actualului cadru financiar multianual, tuturor statelor membre și beneficiarilor li se cere deja să arate că dispun de un cadru de reglementare solid pentru gestiunea financiară, că pun corect în aplicare reglementările UE și că au capacitatea administrativă și instituțională necesară pentru ca finanțarea UE să aducă rezultatele preconizate. În plus, condiționalitatea politică poate să încurajeze cooperarea dintre statele membre în domenii în care economiile de scară sau externalitățile sunt semnificative. Prin Cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020 au fost introduse, de asemenea, noi dispoziții pentru a se evita situațiile în care eficacitatea finanțării UE este subminată de politici economice și bugetare neadecvate.

Respectarea efectivă a statului de drept este o condiție prealabilă pentru a avea încredere într-o protecție suficientă a fondurilor cheltuite de UE în statele membre. Astfel cum se explică în Comunicarea Comisiei din 2014 intitulată „Un nou cadru al UE pentru consolidarea statului de drept” 2 , statul de drept este coloana vertebrală a democrației constituționale moderne. Este unul din principiile fondatoare care decurge din tradițiile constituționale comune ale tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. Ca atare, statul de drept este una dintre principalele valori pe care se bazează Uniunea, astfel cum se reamintește la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, precum și în preambulul la tratat și la Carta drepturilor fundamentale a UE. Statul de drept garantează că măsurile întreprinse de stat sunt puse în aplicare într-un cadru juridic eficace și fiabil, că acestea pot fi examinate și contestate, dacă este necesar, și că acestea pot fi urmate de măsuri reparatorii eficace.

Diferitele constituții și sisteme judiciare din statele membre ale UE sunt, în principiu, bine concepute pentru a garanta existența statului de drept și prevăd garanții pentru a proteja cetățenii împotriva oricărei amenințări la adresa statului de drept. Cu toate acestea, o serie de evenimente recente au evidențiat deficiențe generalizate în sistemele naționale de control și echilibru și au demonstrat că nerespectarea statului de drept poate deveni o preocupare comună gravă în cadrul Uniunii Europene. Drept urmare, instituții precum Parlamentul European, dar și publicul larg au solicitat în mod clar Uniunii Europene să ia măsuri pentru a proteja statul de drept.

Astfel de măsuri au fost luate cu ajutorul instrumentelor disponibile și au fost obținute rezultate. Cu toate acestea, având în vedere legătura dintre respectarea statului de drept și încrederea reciprocă și solidaritatea financiară între statele membre ale Uniunii Europene, precum și faptul că mecanismele de control nu pot fi eficace decât dacă sunt susținute de o aplicare efectivă a controlului administrativ și juridic și de căi de atac în caz de nereguli, obligațiile existente menite să asigure sisteme eficace de control ar trebui completate de măsuri destinate să asigure respectarea statului de drept.

Pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii împotriva riscului de pierderi financiare cauzate de deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept într-un stat membru, Uniunea Europeană ar trebui să aibă posibilitatea de a adopta măsuri adecvate în astfel de cazuri. Acest lucru ar trebui să se facă pe baza unei decizii a Consiliului în urma unei propuneri a Comisiei. Se consideră că decizia este adoptată de Consiliu, cu excepția cazului în care acesta decide, cu majoritate calificată, să respingă propunerea Comisiei în termen de o lună de la adoptarea propunerii de către Comisie. De asemenea, Parlamentul European ar trebui să fie pe deplin implicat în toate etapele.

Măsurile trebuie adoptate cu respectarea deplină a principiilor transparenței și proporționalității. Totodată, este important să se asigure o legătură suficientă între consecințele măsurilor și scopul finanțării. Este necesar, de asemenea, să se asigure că cei responsabili pentru deficiențele identificate suportă consecințele. Prin urmare, ar trebui să se reflecte faptul că beneficiarii individuali ai fondurilor UE, cum ar fi studenții Erasmus, cercetătorii sau organizațiile societății civile, nu pot fi considerați responsabili pentru astfel de încălcări.

Prezenta propunere instituie normele necesare pentru protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre. Propunerea ar putea fi integrată în Regulamentul financiar, care are același temei juridic, cu ocazia revizuirii sale viitoare.
•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

Propunerea va contribui la asigurarea respectării statului de drept în toate statele membre, în conformitate cu articolul 2 din TUE, și la protejarea bugetului Uniunii.
•Coerența cu alte politici ale Uniunii

Contribuind la asigurarea respectării statului de drept și a execuției corespunzătoare a bugetului Uniunii, propunerea va sprijini toate celelalte politici ale Uniunii, în special atunci când este implicată utilizarea fondurilor Uniunii.
2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temeiul juridic

Propunerea se întemeiază pe articolul 322 alineatul (1) litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și pe articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice.
•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)
Normele financiare aplicabile bugetului Uniunii în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea UE nu au putut fi adoptate la nivelul statelor membre.

•Proporționalitatea

Propunerea prevede măsuri proporționale cu deficiențele generalizate în ceea ce privește statul de drept, inclusiv suspendarea și reducerea finanțării în cadrul angajamentelor existente sau interdicția de a încheia noi angajamente cu anumite categorii de destinatari. Proporționalitatea va fi asigurată în special ținând seama de gravitatea situației, de intervalul de timp scurs de la comportamentul relevant, de durata și recurența acestuia, de intenția și de gradul de colaborare a statului membru pentru a pune capăt încălcării statului de drept și de efectele deficienței în cauză asupra fondurilor respective ale Uniunii.
•Alegerea instrumentului

Având în vedere că obiectivul este de a contribui la execuția corespunzătoare a bugetului general al Uniunii, propunerea ia forma unui regulament de sine stătător, care se întemeiază pe articolul 322 din TFUE, același temei juridic ca și cel al Regulamentului financiar 3 .
3.REZULTATELE EVALUĂRILOR RETROSPECTIVE, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

•Evaluările retrospective/verificarea adecvării legislației existente

Nu există niciun program actual comparabil. Cu toate acestea, s-a dobândit experiență din abordarea, la nivelul Uniunii Europene, a chestiunilor legate de statul de drept în statele membre. Experiența a arătat că, deși există o serie de instrumente, acestea nu sunt concepute în mod special pentru a răspunde situațiilor în care execuția fondurilor Uniunii ar putea fi pusă în pericol de deficiențe în ceea ce privește statul de drept.

•Consultările cu părțile interesate

Nu au avut loc consultări specifice cu părțile interesate, însă subiectul a fost larg dezbătut, inclusiv în cadrul Parlamentului European și al Consiliului.

•Expertiza externă

Pentru elaborarea prezentelor norme, au fost avute în vedere surse externe, în special Consiliul Europei. Utilizarea expertizei externe din partea Consiliului Europei este, de asemenea, avută în vedere, după caz, la punerea în aplicare a măsurilor propuse.

•Evaluarea impactului

Nu s-a efectuat nicio evaluare a impactului, întrucât măsura are ca unic obiectiv să evite ca bugetul Uniunii să fie afectat de situații în care o deficiență generalizată în ceea ce privește statul de drept într-un stat membru afectează sau riscă să afecteze buna gestiune financiară și protecția intereselor financiare ale Uniunii. Opțiunile au fost, prin urmare, fie menținerea situației actuale, în care nu există nicio procedură financiară specifică în cazul unor probleme legate de statul de drept care pot afecta buna gestionare a fondurilor Uniunii, fie elaborarea unei astfel de proceduri.
•Drepturile fundamentale

Prin creșterea nivelului actual de protecție împotriva deficiențelor în ceea ce privește statul de drept, propunerea va avea un impact pozitiv asupra drepturilor fundamentale.

4.IMPLICAȚII BUGETARE

Prin sporirea protecției împotriva eventualelor practici, omisiuni sau măsuri ale autorităților publice care aduc atingere statului de drept în statul membru vizat și care afectează sau riscă să afecteze capacitatea acestuia de a-și pune în aplicare obligațiile bugetare, propunerea va avea un impact pozitiv asupra bunei gestiuni financiare a bugetului general al Uniunii.

5.ALTE ELEMENTE

•Planurile de punere în aplicare și măsurile de monitorizare, evaluare și raportare
Comisia va evalua situația în statul membru vizat pentru a decide dacă se poate propune ridicarea măsurilor.

•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Propunerea se bazează pe Comunicarea Comisiei din 2014 intitulată „Un nou cadru al UE pentru consolidarea statului de drept” 4 și pe Comunicarea Comisiei din februarie 2018 intitulată „Un nou cadru financiar multianual, modern și capabil să asigure îndeplinirea eficientă a obiectivelor prioritare ale Uniunii după anul 2020” 5 , precum și pe standardele și principiile elaborate de Consiliul Europei.

Articolul 1 explică obiectul și necesitatea de a proteja bugetul Uniunii împotriva deficiențelor generalizate în ceea ce privește statul de drept într-un stat membru care ar putea afecta sau ar risca să afecteze buna gestiune financiară și protecția intereselor financiare ale Uniunii.

Articolul 2 cuprinde definițiile.

Articolul 3 prezintă în detaliu măsurile care urmează a fi adoptate pentru a aborda cazurile de deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept. Acesta explică ce funcții ale statului ar putea fi afectate, cu impact negativ asupra bunei gestiuni financiare a fondurilor Uniunii.

Articolul 4 enumeră tipurile de măsuri care pot fi luate și clarifică faptul că acestea ar trebui să se adreseze statelor membre în calitate de destinatare ale fondurilor Uniunii.

Articolul 5 stabilește procedurile pe care Comisia ar trebui să le urmeze când propune măsuri Consiliului. Acesta ar trebui să decidă prin vot cu majoritate calificată inversă.

Articolul 6 stabilește procedura de ridicare a măsurilor atunci când situația care făcea obiectul măsurilor a fost rezolvată în statul membru vizat, precum și consecințele ridicării măsurilor din punct de vedere bugetar.

Articolul 7 se referă la informațiile furnizate Parlamentului European.

Articolul 8 conține dispozițiile finale.

2017/ (COD)
2018/0136 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 322 alineatul (1) litera (a),

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 106a,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Curții de Conturi 6 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Statul de drept este una dintre principalele valori pe care se bazează Uniunea. Astfel cum se reamintește la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, aceste valori sunt comune statelor membre.

(2)Statul de drept impune tuturor autorităților publice să acționeze în limitele stabilite de lege, în conformitate cu valorile democrației și ale drepturilor fundamentale, precum și sub controlul unor instanțe de judecată independente și imparțiale. În conformitate cu statul de drept, principii precum, în special, legalitatea 7 , securitatea juridică 8 , interzicerea caracterului arbitrar în exercitarea competențelor executive 9 , separarea puterilor în stat 10 și o protecție jurisdicțională efectivă de către instanțele independente 11 trebuie să fie respectate 12 .

(3)Statul de drept este o condiție prealabilă pentru protecția celorlalte valori fundamentale pe care se întemeiază Uniunea, cum ar fi libertatea, democrația, egalitatea și respectarea drepturilor omului. Respectarea statului de drept este legată în mod intrinsec de respectarea democrației și a drepturilor fundamentale: nu poate exista democrație și respectarea drepturilor fundamentale fără respectarea statului de drept și viceversa.

(4)Atunci când statele membre execută bugetul Uniunii, indiferent de metoda de execuție pe care o utilizează, respectarea statului de drept este o condiție prealabilă esențială pentru asigurarea conformității cu principiile bunei gestiuni financiare, consacrate la articolul 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

(5)Statele membre pot asigura buna gestiune financiară doar dacă autoritățile publice acționează în conformitate cu legea, dacă încălcările legii sunt efectiv urmărite de organele de urmărire penală și dacă deciziile autorităților publice pot fi supuse unui control jurisdicțional efectiv de către instanțe independente și de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

(6)Organismele judiciare ar trebui să acționeze în mod independent și imparțial, iar organele de urmărire penală ar trebui să își poată exercita în mod corespunzător funcția. Acestea ar trebui să dispună de resurse suficiente și de proceduri pentru a acționa în mod eficace și cu respectarea deplină a dreptului la un proces echitabil. Aceste condiții sunt cerute drept garanție minimă împotriva unor decizii ilegale și arbitrare luate de autoritățile publice care ar putea afecta interesele financiare ale Uniunii.

(7)Independența sistemului judiciar înseamnă, în special, că organismul în cauză își poate exercita funcțiile judiciare în întregime, în mod autonom, fără a face obiectul vreunei restricții ierarhice sau a fi subordonat oricărui alt organism și fără să primească ordine sau instrucțiuni de la nicio sursă, fiind astfel protejat de intervenții sau de presiuni exterioare care ar putea afecta independența membrilor săi și influența deciziile acestora. Pentru a garanta independența și imparțialitatea, sunt necesare norme, în special în ceea ce privește componența organismului, numirea, durata funcției și motivele respingerii și ale concedierii membrilor săi, astfel încât să se înlăture orice îndoială rezonabilă referitoare la impenetrabilitatea organismului respectiv la factori exteriori și la imparțialitatea sa în raport cu interesele cu care se confruntă.

(8)Respectarea statului de drept este importantă nu doar pentru cetățenii Uniunii, ci și pentru inițiativele de afaceri, pentru inovare, pentru investiții și pentru buna funcționare a pieței interne, care se va dezvolta cel mai bine dacă există un cadru juridic și instituțional solid.

(9)Articolul 19 din TUE, care oferă formularea concretă a valorii statului de drept consacrată la articolul 2 din TUE, impune statelor membre să asigure protecția jurisdicțională efectivă în domeniile reglementate de legislația Uniunii, inclusiv în domeniile având legătură cu execuția bugetului Uniunii. Existența însăși a unui control jurisdicțional efectiv, menit să asigure respectarea legislației Uniunii, este esența statului de drept și impune existența unor instanțe independente 13 . Menținerea independenței instanțelor este esențială, astfel cum se confirmă la articolul 47 al doilea paragraf din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene 14 . Acest lucru este valabil, în special, pentru controlul jurisdicțional al valabilității măsurilor, a contractelor sau a altor instrumente generatoare de cheltuieli sau de datorii publice, între altele în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice, care pot fi aduse, de asemenea, în fața instanțelor.

(10)Prin urmare, există o legătură clară între respectarea statului de drept și execuția eficientă a bugetului Uniunii potrivit principiilor bunei gestiuni financiare.

(11)Deficiențele generalizate existente în statele membre în ceea ce privește statul de drept care afectează în special buna funcționare a autorităților publice și a controlului jurisdicțional efectiv pot afecta grav interesele financiare ale Uniunii.

(12)Identificarea unei deficiențe generalizate necesită o evaluare calitativă realizată de Comisie. Evaluarea respectivă se poate baza pe informații primite din toate sursele disponibile și de la toate instituțiile recunoscute, inclusiv hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene, rapoartele Curții de Conturi și concluziile și recomandările organizațiilor și rețelelor internaționale relevante, cum ar fi organismele Consiliului Europei și rețelele europene ale curților supreme și ale consiliilor judiciare.

(13)Ar trebui stabilite măsurile posibile care pot fi adoptate în cazul unor deficiențe generalizate, precum și procedura care trebuie urmată pentru adoptarea măsurilor respective. Aceste măsuri ar trebui să includă suspendarea plăților și a angajamentelor, o reducere a finanțării în cadrul angajamentelor existente, precum și interdicția de a încheia noi angajamente cu destinatarii.

(14)La stabilirea măsurilor care urmează a fi adoptate ar trebui să se aplice principiul proporționalității, în special ținându-se seama de gravitatea situației, de intervalul de timp scurs de la începerea comportamentului relevant, de durata și recurența acestuia, de intenția și de gradul de cooperare a statului membru vizat pentru a pune capăt încălcării deficienței generalizate în ceea ce privește statul de drept, precum și de efectele deficienței în cauză asupra fondurilor respective ale Uniunii.

(15)Pentru a asigura punerea în aplicare uniformă a prezentului regulament și având în vedere importanța efectelor financiare a măsurilor impuse în temeiul prezentului regulament, ar trebui să i se confere competențe de executare Consiliului, care ar trebui să acționeze pe baza unei propuneri a Comisiei. Pentru a facilita adoptarea deciziilor care se impun pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, ar trebui utilizat votul cu majoritate calificată inversă.

(16)Înainte de a propune adoptarea oricărei măsuri în temeiul prezentului regulament, Comisia ar trebui să informeze statul membru vizat cu privire la motivele pentru care consideră că există o deficiență generalizată în ceea ce privește statul de drept în statul membru respectiv. Statul membru ar trebui să aibă posibilitatea de a prezenta observații. Comisia și Consiliul ar trebui să țină seama de aceste observații.
(17)Consiliul ar trebui să ridice măsurile cu efect suspensiv pe baza unei propuneri a Comisiei dacă situația care a condus la impunerea măsurilor respective a fost suficient remediată.

(18)Comisia ar trebui să informeze Parlamentul European cu privire la toate măsurile propuse și adoptate în temeiul prezentului regulament,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1 
Obiect

Prezentul regulament instituie normele necesare pentru protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre.

Articolul 2 
Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a)„statul de drept” se referă la valoarea Uniunii consacrată la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care include principii precum legalitatea – care implică un proces transparent, responsabil, democratic și pluralist de adoptare a legilor –, securitatea juridică, interzicerea caracterului arbitrar în exercitarea competențelor executive, o protecție jurisdicțională efectivă asigurată de instanțe independente, inclusiv a drepturilor fundamentale, separarea puterilor în stat și egalitatea în fața legii;

(b)„deficiență generalizată în ceea ce privește statul de drept” înseamnă o practică sau o omisiune larg răspândită ori recurentă sau o măsură luată de autoritățile publice care afectează statul de drept;

(c)„entitate guvernamentală” înseamnă toate autoritățile publice de la toate nivelurile de guvernare, inclusiv autoritățile naționale, regionale și locale, precum și organizațiile din statele membre în sensul [articolului 2 punctul 42] din Regulamentul (UE, Euratom) nr. [...] (denumit în continuare „Regulamentul financiar”).

Articolul 3 
Măsuri

1.Se iau măsuri adecvate în cazul în care o deficiență generalizată în ceea ce privește statul de drept într-un stat membru afectează sau riscă să afecteze principiile bunei gestiuni financiare sau protecția intereselor financiare ale Uniunii, în special:

(a)funcționarea corespunzătoare a autorităților din statul membru vizat care execută bugetul Uniunii, în special în contextul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice sau de acordare a granturilor, atunci când asigură monitorizarea și efectuează controale;

(b)funcționarea corespunzătoare a organelor de urmărire penală cu privire la urmărirea penală a fraudei, a corupției sau a altor încălcări ale legislației Uniunii având legătură cu execuția bugetului Uniunii;

(c)controlul jurisdicțional efectiv de către instanțe independente al acțiunilor sau al omisiunilor autorităților menționate la literele (a) și (b);

(d)prevenirea și sancționarea fraudei, a corupției sau a altor încălcări ale legislației Uniunii având legătură cu execuția bugetului Uniunii și impunerea de către instanțele sau de către autoritățile administrative naționale de sancțiuni eficiente și disuasive în ceea ce privește destinatarii;

(e)recuperarea fondurilor plătite în mod necuvenit;

(f)cooperarea eficace și în timp util cu Oficiul european de luptă antifraudă și cu Parchetul European în cursul anchetelor sau al urmăririlor penale inițiate de acestea în temeiul propriilor acte juridice și în conformitate cu principiul cooperării loiale.

2.Următoarele fapte pot, în special, să fie considerate deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept:

(a)periclitarea independenței sistemului judiciar;
(b)faptul de a nu preveni, corecta și sancționa decizii arbitrare sau ilegale ale autorităților publice, inclusiv ale autorităților de asigurare a respectării legii, faptul de a nu pune la dispoziție resursele financiare și umane, afectând funcționarea corespunzătoare a acestora, sau nerespectarea obligației de a garanta absența conflictelor de interese;

(c)limitarea disponibilității și a eficacității căilor de atac, inclusiv prin intermediul unor norme procedurale restrictive, neexecutarea hotărârilor judecătorești sau limitarea anchetării, a urmăririi penale sau a sancționării efective ale încălcărilor legii.

Articolul 4 
Conținutul măsurilor

1.Se pot adopta una sau mai multe dintre următoarele măsuri adecvate:

(a)în cazul în care Comisia execută bugetul Uniunii în cadrul gestiunii directe sau indirecte în temeiul articolului 62 literele (a) și (c) din Regulamentul financiar și destinatarul este o entitate guvernamentală:

(1)suspendarea plăților sau a execuției angajamentului juridic sau rezilierea angajamentului juridic în temeiul articolului [131 alineatul (3)] din Regulamentul financiar;

(2)interzicerea încheierii de noi angajamente juridice;

(b)în cazul în care Comisia execută bugetul Uniunii în cadrul gestiunii partajate în temeiul [articolului 62 litera (b)] din Regulamentul financiar:

(1)suspendarea aprobării unuia sau mai multor programe sau modificarea acestuia (acestora);

(2)suspendarea angajamentelor;

(3)reducerea angajamentelor, inclusiv prin intermediul unor corecții financiare sau al unor transferuri către alte programe de cheltuieli;

(4)reducerea prefinanțării;

(5)întreruperea termenelor de plată;

(6)suspendarea plăților.     

2.Cu excepția cazului în care decizia de adoptare a măsurilor prevede altfel, impunerea măsurilor adecvate nu aduce atingere obligației entităților guvernamentale menționate la alineatul (1) litera (a) sau a statelor membre menționate la alineatul (1) litera (b) de a pune în aplicare programul sau fondul afectat de măsură, în special obligației de a face plăți destinatarilor sau beneficiarilor finali.

3.Măsurile adoptate sunt proporționale cu natura, gravitatea și amploarea deficienței generalizate în ceea ce privește statul de drept. În măsura posibilului, măsurile vizează acțiunile Uniunii afectate sau care ar putea fi afectate de deficiența respectivă.

Articolul 5 
Procedură

1.În cazul în care Comisia constată că are motive rezonabile de a considera că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 3, aceasta trimite statului membru respectiv o notificare scrisă, precizând motivele care stau la baza constatărilor sale.

2.Comisia poate lua în considerare toate informațiile relevante, inclusiv hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene, rapoartele Curții de Conturi, precum și concluziile și recomandările organizațiilor internaționale relevante.

3.Comisia poate solicita orice informații suplimentare de care are nevoie pentru evaluarea sa, atât înainte, cât și după ce a făcut o constatare în temeiul alineatului (1).
4.Statul membru vizat furnizează toate informațiile cerute și poate face observații într-un termen stabilit de Comisie, care nu poate fi mai scurt de o lună de la data notificării constatării. În observațiile sale, statul membru poate propune adoptarea unor măsuri de remediere.

5.Comisia ia în considerare informațiile primite și observațiile făcute de statul membru vizat, precum și adecvarea măsurilor de remediere propuse atunci când decide dacă să prezinte sau nu o propunere de decizie privind impunerea unor măsuri adecvate.

6.În cazul în care consideră că s-a stabilit existența unei deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept, Comisia prezintă Consiliului o propunere pentru un act de punere în aplicare privind măsurile adecvate.

7.Se consideră că decizia este adoptată de Consiliu, cu excepția cazului în care acesta decide, cu majoritate calificată, să respingă propunerea Comisiei în termen de o lună de la adoptarea propunerii de către Comisie.

8.Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate modifica propunerea Comisiei și poate adopta textul modificat drept decizie a Consiliului.

Articolul 6 
Ridicarea măsurilor

1.Statul membru vizat poate, în orice moment, să prezinte Comisiei elemente de probă pentru a arăta că deficiența generalizată în ceea ce privește statul de drept a fost remediată sau a încetat să mai existe.

2.Comisia evaluează situația din statul membru vizat. Odată ce deficiențele generalizate în ceea ce privește statul de drept pe baza cărora au fost adoptate măsurile adecvate încetează să mai existe, integral sau parțial, Comisia prezintă Consiliului o propunere de decizie de ridicare a respectivelor măsuri, integral sau parțial. Se aplică procedura prevăzută la articolul 5 alineatele (2), (4), (5), (6) și (7).

3.În cazul ridicării măsurilor privind suspendarea aprobării unuia sau a mai multor programe sau modificările acestora menționată la articolul 4 alineatul (2) litera (b) punctul (i) sau privind suspendarea angajamentelor menționată la articolul 4 alineatul (2) litera (b) punctul (ii), sumele corespunzătoare angajamentelor suspendate sunt înscrise în buget sub rezerva articolului 7 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. XXXX (Regulamentul privind CFM). Angajamentele suspendate ale exercițiului n pot fi înscrise în buget cel târziu în exercițiul n+2.

Articolul 7 
Informarea Parlamentului European

Comisia informează de îndată Parlamentul European cu privire la toate măsurile propuse sau adoptate în temeiul articolelor 4 și 5.

Articolul 8 
Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Prezentul regulament se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

 Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European,    Pentru Consiliu,

Președintele    Președintele

Distribuie Distribuie Comentarii