Nu există niciun cadru legal pentru a se decide la acest moment anularea alegerilor, indiferent care va fi cursul anchetei penale, a explicat pentru HotNews.ro șeful Autorității Electorale Permanente, Constantin-Florin Mituleţu-Buică.

Demersul procurorului vine în contextul în care joi plenul CSM are pe masă proiectul de desființare a controversatei Secții de Investigare a Infracțiunilor în Justiție, obiectiv asumat prin programul de guvernare.

Actualul ministru al Justiției, Stelian Ion, declara, încă de la învestire, că ar vrea ca proiectul să fie adoptat de Parlament cel târziu la sfârșitul lunii martie. Proiectul aflat la votul CSM este cel făcut în mandatul lui Cătălin Predoiu, din care au fost eliminate articolele care se refereau la "super-imunităţile" judecătorilor şi procurorilor. În proiectul de lege inițial era prevăzut ca începerea urmăririi penale a magistraților să fie condiționată de avizul procurorului general, iar procurorii și judecătorii să fie trimiși în judecată doar cu avizul secțiilor din CSM, aceste prevederi fiind eliminate prin proiectul actual.

Tot joi, Consiliul Superior al Magistraturii are pe agendă și discutarea raportului de activitate a SIIJ pe 2020. Pe scurt, tot anul trecut, Secția a reușit să trimită în instanță doar 2 dosare, iar în 550 a fost dată soluție de clasare. Au rămas pe rol peste 5.900 de dosare. SIIJ aduce printre argumente pentru slaba activitate personalul insuficient (doar 7 procurori, pe o schemă de 15), pandemia de COVID și atacurile din partea unor politicieni. De menționat că și în 2019 SIIJ a trimis în judecată tot 2 dosare, cu 3 inculpați, unul dintre ele vizându-i pe foștii procurori de la DNA Ploiești Mircea Negulescu și Lucian Onea.

Reamintim că Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost înființată în cadrul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție și a devenit operațională în 23 octombrie 2017. Inființarea SIIJ a fost criticată inclusiv de către organismele europene. Comisia Europeană arăta în ultimul raport MCV că funcționarea Secției speciale a confirmat temerile exprimate atât în România, cât și pe plan extern că ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică. De asemenea, au existat mai multe situații în care Secția specială a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa, arătau experții CE. Un exemplu îl constituie deschiderea unui dosar penal împotriva fostei șefe a DNA Laura Codruța Kovesi, în perioada în care aceasta candida pentru funcția de procuror-șef european.

Dosarul a fost deschis de SIIJ după ce Daniel Tudorache, fostul primar al Sectorului 1, și PSD au depus o plângere penală la această secție, în 2 octombrie 2019, acuzând fraudarea alegerilor locale din 27 septembrie.

PSD a reclamat fapte penale care ar fi fost comise de către preşedintele USR, Dan Barna, Andrei Nicolaescu - membru USR şi de către Nicolae Sprîncu - procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 şi preşedinte al Biroului Electoral de Circumscripţie al Sectorului 1.

PSD a invocat atunci imagini difuzate de Antena 3 în care apăreau mai multe persoane care ar fi umblat la sacii de voturi dintr-o încăpere a Biroului Electoral de Sector (BES). A fost argumentul invocat pentru a cere și renumărarea voturilor. Persoana care apărea în imagini căutând printre saci făcea parte din personalul tehnic auxiliar al BES 1 şi lucra în cadrul Primăriei Sector 1, fiind desemnată în această calitate în conformitate cu dispoziţii din Legea 115 din 2015, răspundea atunci BES.

La SIIJ au fost făcute audieri încă de la depunerea plângerii, printre cei chemați de procurori fiind Daniel Tudorache şi cele două protestatare promovate intens de Antena 3, Oana Lovin, "protestatara cu sparanghelul", și Codruța Cerva.

La patru luni de la deschiderea dosarului, timp în care fostul primar PSD Daniel Tudorache a fost inculpat de DNA într-un dosar de trafic de influență și spălare de bani, SIIJ readuce în atenție acest caz.

Dosarul în care PSD a reclamat fraudele la vot este instrumentat de către procurorul Sorin Iaşinovschi și este începută urmărirea penală in rem pentru infracțiunile de abuz în serviciu, folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid politic pentru obţinerea de foloase necuvenite, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri şi falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale.

Potrivit unei ordonanţe întocmite de procurorul Sorin Iaşinovschi, în cadrul anchetei s-a dispus ridicarea listelor electorale permanente, suplimentare şi complementare utilizate la secţiile de votare din Sectorul 1, liste aflate în custodia Judecătoriei Sectorului 1, scrie Agerpres.

De asemenea, procurorul a dispus ridicarea buletinelor de vot utilizate, neutilizate şi nule de la cele 166 secţii de votare din Sectorul 1, stocate în 1.509 saci aflaţi în custodia Tribunalului Bucureşti. Deocamdată, această operaţiune nu a avut loc, deoarece SIIJ spune că nu are o încăpere pentru a depozita un număr atât de mare de saci.

Procurorul de la SIIJ spune că, pentru continuarea cercetărilor, se impun următoarele activităţi de cercetare penală:

• Identificarea buletinelor de vot corespunzător fiecărei secţii de votare;
• Numărarea voturilor din cadrul fiecărei secţii de vot şi confruntarea rezultatelor cu numărul de votanţi înscrişi pe listele de vot corespunzătoare fiecărei din cele 166 secţii de votare din cadrul Sectorului 1 Bucureşti (cât şi a votanţilor înscrişi pe listele suplimentare), care şi-au exprimat dreptul la vot;
• Confruntarea rezultatelor obţinute după numărarea voturilor de la cele 166 de secţii de votare din cadrul Sectorului 1 Bucureşti cu datele înscrise în procesele verbale de consemnare a rezultatelor votării;
• Predarea sacilor cu buletinele de vot şi listele electorale de la cele 166 de secţii de votare din cadrul Sectorului 1 Bucureşti, la camera de corpuri delicte, unde vor fi păstrate până la finalizarea cercetărilor din prezenta cauză.

Procurorul consideră că aceste voturi trebuie renumărate de către Poliţia Capitalei, pentru că SIIJ nu are un spaţiu corespunzător, iar această activitate necesită un mare număr de lucrători de poliţie judiciară şi mijloace, de care Secţia specială nu dispune.

În plus, încăperea unde vor fi păstrate şi numărate voturile trebuie să fie folosită şi ca o "cameră păstrare corpuri delicte".

• "Având în vedere neconcordanţele ce rezultă din probele administrate până în prezent (înscrisuri, depoziţii de martor, etc) este foarte posibil ca după efectuarea operaţiunilor descrise mai sus să fie necesar accesul specialiştilor criminalişti care să efectueze constatări tehnico-ştiinţifice ale semnăturilor de pe procesele verbale de consemnare a rezultatelor votării şi de pe listele electorale", se mai arată în ordonanţa procurorului.

Juriști consultați de HotNews.ro spun că faptul că dosarul vizează fraude electorale (falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale) poate justifica în cercetarea penală un astfel de demers al procurorului, de a cere numărarea voturilor, pentru că trebuie verificată situația de fapt.

"Problema ține însă de atragerea competenței. SIIJ și-a atras în mod artificial o competență, pe ideea că cercetează un procuror (Nicolae Sprîncu, procuror la Parchetul Judecătorii Sectorului 1 şi preşedinte al Biroului Electoral de Circumscripţie al Sectorului), vrând să forteze o renumărare și eventual să ceară instanței să anuleze rezultul alegerilor. Infracțiunea de folosire a influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid politic pentru obţinerea de foloase necuvenite și calitatea de parlamentar al lui Dan Barna ar fi atras competența DNA, potrivit legii", a afirmat un procuror consultat de HotNews.ro.

Sorin Iaşinovschi și-a început cariera de procuror după vârsta de 30 de ani, după ce mai bine de 13 ani a fost cadru militar. Procurorul lucrează la SIIJ din octombrie 2018.

• "Cred că am dobândit flerul de a şti dacă într-o cauză penală există ceva sau este un balon de săpun. Nu am permis niciodată cuiva să facă presiuni să dau o soluţie, am dat soluţia pe care am simţit-o. Am cântărit foarte bine când trebuie administrată o anumită probă. Nu am avut niciodată exces să intru cu bocancii în viaţa privată a cuiva. (...)
• În momentul în care activitatea DNA a intrat cu bocancii în viaţa magistraţilor, fiecare se cam ferea. Când vedeai câte un magistrat cu cătuşe, nu mai aveai curaj, fiecare se temea”, declara Sorin Iaşinovschi, în fața CSM, la interviul pentru postul de procuror de la SIIJ.

El susținea că înfiinţarea Secţiei speciale este "singura şansă ca imaginea magistraţilor să fie cea reală”, pentru că "în prezent imaginea justiţiei nu este prea bună".

Potrivit CV-ului său, Sorin Iaşinovschi a urmat Școala Militară de Rachete Atiaeriene și Radiolocație, în perioada 1980-1982, iar în perioada 1989 - 1994, Facultatea de Drept - Universitatea București. El și-a trecut în CV și cursuri postuniversitare (1 an) în perioada 2000-2001, Științe penale, specialitatea Criminalistică, cu tema: Investigația infracțiunilor privind accidentele de muncă din domeniul minier.

În perioada 2004-2006, a făcut un masterat la Universitatea Român[ de Științe și Arte Gh. Cristea București, specialitatea Criminalistică, cu tema Rolul și importanța microurmelor în identificarea persoanei.

Pe mai bine de două pagini din CV, procurorul a trecut seminariile și simpozioanele la care a participat.

Din 20 septembrie 1982 și până în mai 1995, a fost cadru militar la Ministerul Apărării. El menționează că în perioada în care a fost militar activ în MApN a funcționat în dispozitiv operativ, considerat grupa I de muncă și a gestionat bunuri materiale, armament, muniție și documente clasificate.

Din mai 1995 și până în iulie 2003, a fost procuror la Parchetul Judecătoriei Vatra Dornei, iar în perioada iulie 2003 - noiembrie 2006 a fost procuror criminalist la Parchetul Tribunalului Suceava. Din noiembrie 2006 și până în decembrie 2009, a fost procuror la SIICOT Suceava, iar între ianuarie 2010 - septembrie 2014 a fost prim-procuror la Parchetul Judecătoriei Cîmpulung. Înte octombrie 2014 - aprilie 2017, a fost procuror la Parchetul Tribunalului Suceava - delegat, șef de secție. Din aprilie 2017 și până în octombrie 2018, a fost procuror la Parchetul Curții de Apel Suceava, iar din 22 octombrie 2018 este procuror la Secția pentru investigarea infracțiunilor în justiție.

Promovări trecute în CV: În 15 mai 1995, a fost numit procuror la Parchetul Judecătoriei Vatra Dornei, iar în 1 februarie 2000 a fost promovat în funcția de procuror la Parchetul Tribunalului. În 15 iulie 2003, a fost numit procuror criminalist la Parchetul Tribunalului Suceava, iar în noiembrie 2006 a fost numit procuror la DIICOT Suceava. În noiembrie 2008, a fost promovat la gradul de procuror corespunzător Parchetului instanțței supreme. În ianuarie 2010, a fost numit prim-procuror la Parchetul Judecătoriei Cîmpulung Moldovenesc.

Președintele Autorității Electorale Permanente, Constantin-Florin Mituleţu-Buică, a explicat pentru HotNews.ro că nu există niciun cadru legal pentru a se decide la acest moment anularea alegerilor, indiferent care va fi cursul anchetei penale.

• "La acest moment lucrurile sunt închise, orice decizie ar fi la nivelul cercetării sau urmăririi penale, că ar putea fi trimis cineva în judecată. În acest moment nu se mai poate decide anularea alegerilor de către nimeni. Nu există cadrul legal ca mandatul unui primar care a depus jurământul să înceteze dacă s-ar constata vreo fraudă electorală.
• Nu există cadru legal prin care să se stabilească încetarea mandatului, dacă s-ar constata ceva în acea anchetă. E închis, publicat procesul-verbal în Monitorul Oficial, instanța a validat mandatul primarului ales, primarul este în funcție. Deci, din punct de vedere legal nu se poate întâmpla nimic", a explicat șeful AEP.

Conform datelor AEP, la alegerile pentru funcţia de primar al Sectorului 1, Clotilde Armand, candidatul susţinut de PNL şi Alianţa USR-PLUS, a câştigat scrutinul cu 40,94%, respectiv 36.455 de voturi. Daniel Tudorache, candidatul PSD, a întrunit 39,81%, reprezentând 35.451 de voturi.