Mai sunt doar două săptămâni până când se reunește Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul căruia ar urma să fie înființat un corp de control care va investiga cazurile de corupție din lumea monahală. Din DNA-ul bisericesc vor face parte inclusiv economiști și juriști și va fi coordonat de Patriarhul României.

Pe 29 februarie, când are loc Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR), urmează să se decidă modul în care vor funcționa corpurile canonice de control juridic și financiar ale bisericii și cine va face parte din ele. Potrivit informațiilor oferite de purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, până acum se știe că din DNA-ul bisericesc vor face parte inclusiv economiști și juriști și va fi coordonat de Patriarhul României.

„Juriști, economiști etc. Această discuție va fi purtată, în Sfântul Sinod, în a doua parte a lunii februarie. DNA e cu totul altceva, dar, ca misiune, tot despre corupție va fi vorba. E o problemă a societății întregi. Dacă noi am ajuns să discutăm cazuri atât de triste, este pentru că societatea românească s-a degradat din acest punct de vedere. Corupția a devenit o boală a organismului comunitar, care antrenează disfuncționalități uriașe, de vreme ce corupția sabotează bunul mers al societății. Doar cazurile foarte importante. De exemplu, Sfântul Sinod nu se ocupă cu corupția unui preot. Preotul respectiv este judecat de consistorii, organisme mai mici la fiecare eparhie“, a explicat Vasile Bănescu.

Demonul lucrează și în interiorul Bisericii

Decizia înființării acestor mecanisme de control ale BOR a fost anunțată la sfârșitul anului trecut, când a fost hotărâtă și adoptarea unor norme care să impună și sancțiuni pe linie bisericească, nu doar penală, conform agenției Basilica.

„S-a constatat că, în Regulamentul autorităților canonice disciplinare și al instanțelor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române, nu sunt prevăzute ca abateri fapta sau tentativa de corupție materială, deturnarea de fonduri, obținerea ilegală de fonduri, darea de mită, luarea de mită, traficul de influență și cumpărarea de influență“, de aceea sunt necesare nome care să pedepsească aceste abateri, subliniază BOR.

Concret, toate tranzacțiile care se fac în biserici și mănăstiri vor fi controlate mai atent, iar preoții vinovați de luare și dare de mită sau trafic de influență vor fi sancționați. Fețele bisericești găsite vinovate pot fi chiar destituite din funcție, în timp ce vor fi condamnate și de legile statului român.

„Când apar asemenea cazuri, corpul Bisericii sau forurile sale importante trebuie să se mobilizeze. Cel mai mare adversar al Bisericii nu este în exterior, demonul lucrează și în interiorul Bisericii, ispitindu-i pe unii. Așadar, ratarea vocației unora, și nevrednicia pe care o atrage ratarea vocației, reprezintă cel mai mare adversar al Bisericii. Și Biserica, prin capul ei perfect lucid și foarte realist, Patriarhul, reacționează“, a mai arătat Vasile Bănescu.

Preoții trebuie să ofere chitanță pentru orice sumă pe care o primesc pentru botez, cununie sau înmormântare. Iar donațiile sau sponsorizările sunt acceptate „numai dacă sunt de un real folos unităților bisericești“, spune regulamentul. De altfel, toate sumele primite trebuie înregistrate. Pe de altă parte, slujitorii Domnului care obligă oamenii să plătească o anumită sumă de bani pentru slujbele de înmormântare riscă să-și piardă parohia, potrivit unei hotărâri a Sinodului.

„Sunt sancţiuni care merg de la simpla mustrare, apoi verificări periodice, se ajunge la mutarea disciplinară din parohie a preotului respectiv sau, în cazurile extreme, care presupun multe greşeli acumulate în timp – caterisirea“, a precizat purtătorul de cuvânt, anterior.

ÎPS Teodosie va fi dat și pe mâna DNA-ului bisericesc

Înființarea acestui Corp de Control a pornit de la cazul arhiepiscopului Tomisului, Înalt Prea Sfințitul Teodosie, inculpat recent de DNA . Asta după ce pe numele acestuia a fost deschis un dosar penal pentru cumpărare de influență. Concret, Teodosie este acuzat de cumpărare de influență alături de un consilier de la arhiepiscopia Tomisului, complice și el la aceeași infracțiune.

Procurorii spun că, în iulie 2023, „suspectul Petrescu Teodosie ar fi promis suma de 160.000 de lei unui om de afaceri (martor în cauză), reprezentând 20% din suma de 800.000 de lei, pe care acesta din urmă ar fi trebuit să o obțină pentru Arhiepiscopia Tomisului, în urma folosirii influenței pe care ar fi afirmat că ar fi avut-o asupra funcționarilor cu drept de decizie în această privință din cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte“. La acea discuție ar fi participat și consilierul inculpat în cauză, acesta fiind cel care ar fi negociat cu omul de afaceri termenii în care urma să fie pusă în practică „înțelegerea“ respectivă.

Teodosie, acuzat și de tulburarea păcii din viaţa Bisericii

Mai mult decât atât, ÎPS Teodosie va fi judecat în cadrul Sfântului Sinod de pe 29 februarie pentru răzvrătire și presiune publică după ce a încercat în repetate rânduri să devină mitropolit. Patriarhia Română a precizat, vineri, că solicitarea Arhiepiscopiei Tomisului privind ridicarea la rang de Mitropolie a fost respinsă din 2003 de Sfântul Sinod, iar arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie, „insistă cu înverşunare ca doar eparhia pe care o păstoreşte să devină mitropolie“, fiind încălcată astfel ordinea statutară a Bisericii Ortodoxe Române. De altfel, „încălcarea ordinii statutare a Bisericii şi tulburarea păcii din viaţa Bisericii şi a societăţii prin acte de răzvrătire, indisciplină şi presiune publică vor fi înscrise pe ordinea de zi a viitoarei şedinţe a Sfântului Sinod“, a menționat Patriarhia.

Teodosie insistă de ani întregi ca Arhiepiscopia Tomisului să fie ridicată la rang de mitropolie, chiar dacă nu îndeplinește criteriile: o mitropolie este constituită din două, trei sau mai multe eparhii, iar ierarhii acestora formează împreună un sinod mitropolitan, însă „nicio eparhie vecină cu Arhiepiscopia Tomisului nu dorește să intre în componența unei viitoare Mitropolii a Tomisului“, a transmis BOR.

„Înalt Prea Sfințitul Părinte Arhiepiscop Teodosie insistă cu înverșunare ca doar eparhia pe care o păstorește să devină mitropolie, după modelul unor mitropolii din Bulgaria, încălcând astfel ordinea statutară a Bisericii Ortodoxe Române, care, în prezent, nu prevede existența unor mitropolii onorifice, fără sinod mitropolitan“, a adăugat BOR.

Arhiepiscopul Tomisului a făcut un pas înapoi după anunțul Cancelariei Sfântului Sinod și le-a cerut inclusiv organizatorilor unui miting ce ar fi trebuit să aibă loc în weekend pentru recunoaşterea Mitropoliei Tomisului să renunţe la demersul lor.

„Ne bucurăm că s-a înţeles în cele din urmă că treburile bisericeşti nu se rezolvă pe stradă, prin manifestaţii, sloganuri, eventual prin pancarte. Chestiunile bisericeşti sunt analizate, rezolvate şi se iau decizii în conformitate cu Duhul Bisericii. Prin mila Domnului, avem un sistem mitropolitan bine structurat, ancorat în sfintele canoane, în structura Bisericii de multă vreme şi orice decizie cu privire la înfiinţări, desfiinţări, modificări teritoriale ale unor unităţi bisericeşti se realizează în interiorul acestui sistem. Cred că nu este nici folositor şi cu atât mai mult necesar ca vechile structuri bisericeşti răspândite de-a lungul şi de-a latul ţării să fie neapărat reînfiinţate, reactualizate. De fapt, toate sau aproape toate există sub o altă formă, eventual sub o altă denumire, cu un alt sediu, în structurile mitropolitane bisericeşti existente“, a declarat imediat după aceea Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Înalt Prea Sfințitul Teofan.

La rândul său, Vasile Bănescu a declarat că „Biserica nu e o sectă formată din extremiști și ultrarigoriști. Nu a fost niciodată. Virtutea stă în echilibru, nobilă moderație, discreție. Nu în exces. Biserica este comunitatea hristocentrică de credință, speranță și dragoste prezente în fiecare dintre membrii ei în grade diferite. Ceea ce ne face pe toți cei din această extinsă familie spirituală să mergem înainte pe Cale tot în mod diferit, nu identic, nu în același ritm cadențat. Nu suntem trupa de asalt, ci «turma» simbolică a Marelui Păstor. (...) Biserica nu e batalion disciplinar, nu e o cazarmă prin care suntem fugăriți, muștruluiți, somați sau pedepsiți pentru a împlini orbește toanele cazone și razna la realitate ale cuiva“.

Drept urmare, ieri, Arhiepiscopia Tomisului a transmis că, de fapt, nu există motive pentru care să intre în conflict cu Patriarhia Română și că ÎPS Teodosie rămâne „supus“ Sfântului Sinod și Patriarhului Daniel. Însă, avertizează și că ideea ca Arhiepiscopia Tomisului să fie ridicată la rang de Mitropolie nu va fi trecută „în uitare”.

„Aşa cum a subliniat în toate ocaziile, Înalt Prea Sfințitul Părinte Teodosie rămâne în deplină ascultare faţă de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi faţă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Considerăm nepotrivite şi lipsite de temei zbaterile diferitelor cercuri de influenţă nebisericeşti de a stârni un conflict între Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Tomisului“, precizează într-un comunicat reprezentanţii Biroului de presă al Arhiepiscopiei Tomisului.