Ne place sau nu, avem deja o Directie Nationala Anticoruptie! Ce facem cu ea? Aceasta este intrebarea care pune pe jar, in aceste zile atat de tulburi, atat pe principalii actori de pe scena justitiara, cat si pe exponentii noii Puteri. Pentru ca, indiferent ca vor fi mai mici sau majore, schimburile din Justitie vor interveni, oricum, in perioada imediat urmatoare.

Pana atunci insa, este de remarcat neasteptata stapanire de sine a lui Liviu Dragnea, cel care, probabil bine tinut in frau de catre consilierii sai de taina, nu mai risca sub nicio forma o noua „marte neagra”. In schimb, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, DNA nu va fi sub nicio forma desfiintata, in ciuda presiunilor crescande venite atat din interiorul Partidului Social Democrat, cat si din partea influentelor personaje aflate in vadite conflicte de interese cu oamenii Laurei Codruta Kovesi. Mai mult chiar, nici macar nu vor fi subminate puterile actuale ale procurorilor anticoruptie. Atat ca, impunandu-se, prin intermediul noului CSM si al factorilor de decizie din Ministerul Justitiei respectarea  regulamentelor interne, va disparea principiul celeritatii, ceea ce va insemna, automat, o amputare a prerogativelor procurorului sef al structurii. Si, totodata, aceasta masura strict birocratica va duce si la spargerea DNA in trei parti distincte.

Astfel ca, pe langa nucleul dur de la structura centrala, strans unit in jurul Laurei Codruta Kovesi, o „felie” importanta ii va reveni si veteranului Doru Tulus, procuror care oricum se bucura de o larga autonomie pana acum. In schimb, „grosul” procurorilor anticoruptie va fi format de cei care muncesc la dosare „de duzina”, care nu marjeaza la tot felul de „prioritati”. Si, cu toate ca pentru cei neaveniti nu pare nicio schimbare majora, initiatii sistemului stiu foarte bine ca anularea principiului celeritatii anchetarii unor dosare poate reprezenta „cheia de bolta” a reglarii functionarii intregii Directii Nationale Anticoruptie.

Fara bagat in fata

Dintre toate reformele care ar putea afecta activitatea viitoare a Directiei Nationale Anticoruptie, cea mai insemnata pare, deopotriva, cea mai putin de bagat in seama. Este vorba despre anularea „cutumei” principiului celeritatii, astfel ca, si la DNA, de acum inainte, dosarele vor fi repartizate procurorilor in ordinea numerelor de inregistrare, ca si la celelalte Parchete, cu exceptia DIICOT. Unde, tinand cont de profilul anchetelor in curs de desfasurare, atunci cand exista suspiciuni de comitere iminenta a unor infractiuni extrem de grave, se poate aloca sprijin logistic suplimentar si trece astfel, implicit, peste lista normala. In schimb, pana acum cel putin, ordinea in care erau instrumentate dosarele reprezentau apanajul exclusiv al procurorului sef al DNA. Astfel ca, daca acesta decidea ca un dosar este de „prioritate zero”, toate resursele puteau fi redirectionate pentru anchetarea „in ritm fortat” al acestuia, in timp ce celelalte spete ramaneau „in pastrare” la dosar, indiferent de faza de cercetare in care se aflau.

Insa viitoarea comisie a Consiliului Superior al Magistraturii pentru verificarea activitatii procurorilor, care cel mai probabil va fi condusa de catre Codrut Olaru, ar putea veghea ca cercetarea dosarelor sa se faca strict in ordinea inregistrarii. Sau, cel mult, principiul celeritatii sa intervina doar atunci cand se constata indicii concrete privind posibilitatea parasirii frauduloase a tarii de catre unii dintre suspecti sau a sansei de a se recupera astfel prejudicii financiare insemnate. In rest, fiecare procuror se va bucura de acelasi statut, fara ca unii sa mai poata „fura startul”, fie si sub acoperirea semnaturii procurorului sef.

„Nodul gordian” Tulus

Dupa ce a condus atata vreme Sectia a II-a a DNA, procurorul Doru Tulus este , fara putinta tagada, unul dintre greii din cadrul structurii conduse de catre Laura Codruta Kovesi. Si, mai mult chiar, dupa cum se susoteste, cu teama de rigoare, prin sistem, cam singurul „veteran” din DNA care are propria foaie de parcurs, fara sa-i pese prea mult de adjuncti ca Marius Iacob sau „tinere sperante” ca Florentina Mirica. Mai mult, Doru Tulus nu ca are doar proprii oameni in cadrul DNA, dar si relatii stranse cu o anume „aripa” din DGPI, si anume acei sefi de structuri care au ajuns sa se „legendeze” pe la televizor dupa ce „inghitisera” promisiunile surorii lui Dacian Ciolos ca vor prelua sefia „Doi s’ un sfert”. Numai ca, in ultima clipa, fostul premier tehnocrat s-a tinut tare si a refuzat sa intre in aceste jocuri subterane. Oricum, despre Doru Tulus se stie ca este un adevarat „nod gordian” in cadrul DNA, unul pe care multi au incercat sa-l „taie”, dar nimeni nu a reusit, cel putin inca acum. Asa ca este de asteptat ca, si pe viitor, gruparea lui Doru Tulus sa reprezinte a parte importanta din cadrul DNA, chiar si dupa „spargerea” acesteia…

„Pitbulul” Bulancea

In sfarsit, cea de a treia parte distincta din viitoare DNA va f reprezentata de catre procurorii care, dupa ce au primit sau si-au ales singur „azimutul”, vor tine cu dintii de finalizarea tehnica a unor „dosare beton” pentru macro-anchetele pe care le vor initia. Iar in acest sens, cel mai bun exemplu este cel al noului sef al Sectiei a II-a din cadrul DNA, Marius Bulancea, cel despre care „National” a dezvaluit ca nu-l intereseaza decat sa-i ia „de la glezne” pe marii jucatori de pe piata farmaceutica si cea a echipamentelor medicale. Asa ca Bulancea vrea sa faca ordine in Sanatate si se va tine ca „pitbulul” de realizarea acestui deziderat. Desigur, este greu de apreciat daca si va reusi, dar cert este ca anchetatori ca Bulancea  se vor reuni in cea „de-a treia DNA”, in care procurorii vor fi strict specializati in anumite domenii.  Cătălin TACHE/National

Distribuie Distribuie Comentarii