DNA: Șeful CJ Iași, reținut pentru favorizarea făptuitorului și fals intelectual; se cere vineri arestare preventivă
Direcția Națională Anticorupție informează că procurorii l-au reținut pe președintele Consiliului Județean Iași, Cristian Adomniței, pentru favorizarea făptuitorului și fals intelectual, urmând a fi prezentat vineri Tribunalului Iași cu propunere de arestare preventiva pentru 30 de zile. În dosar, procurorii DNA — Serviciul Teritorial Iași au luat aceleași măsuri față de Cristina Jinga, director executiv al Direcției Proiecte și Dezvoltare Durabilă, Carmen Irimescu, șef al Serviciului Proiecte și Parteneriate, ambele din CJ Iași, Letiția Popa, administrator al unei firme, printre acuzațiile reținute în sarcina acestora fiind abuz în serviciu, daca funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, fals intelectual, respectiv instigare sau complicitate la această infracțiune.
Potrivit unui comunicat al DNA postat joi pe site-ul instituției, în august 2013, la nivelul Direcției Proiecte și Dezvoltare Durabilă a fost redactat caietul de sarcini în scopul achiziției prin procedura ' cerere de oferta' de servicii de tipărire materiale de promovare a județului Iași, contractul fiind adjudecat de societatea comercială administrata de Letiția Popa și semnat la 27 septembrie 2013.
DNA precizează că durata maximă de execuție a contractului de servicii era de 3 luni de la data semnării, în caz de executare cu întârziere, prestatorul putând fi obligat la plata de penalități de 0,1% (pe fiecare zi de întârziere) din contravaloarea serviciilor rămase de executat.
"Pentru ca acest contract să fie atribuit firmei pe care o administra, Letiția Popa a întocmit și utilizat documente false, (cv-urile unor angajați), pentru a crea aparența îndeplinirii criteriilor de admisibilitate și conformitate a ofertei, depunând apoi toate aceste înscrisuri la autoritatea contractanta CJ Iași. În acest mod, inculpata Popa i-a determinat, cu intenție, pe membrii comisiei de evaluare a ofertelor să atribuie, fără vinovăție și fără a avea cunoștință de caracterul fals al înscrisurilor depuse, contractul firmei sale, în condițiile în care oferta ar fi trebuit să fie respinsă, din cauza neîndeplinirii cerințelor minimale ale caietului de sarcini. Astfel, s-a produs o vătămare a intereselor legale ale celuilalt ofertant și s-a obținut un folos necuvenit pentru societatea administrată de aceasta", se arată în comunicat.
DNA menționează că, potrivit documentației de atribuire, ofertei depuse de societate și contractului încheiat ulterior, serviciile de tipărire materiale de promovare ar fi trebuit să cuprindă: realizarea (concepție și design) a unui catalog de prezentare a județului Iași în limba română și în limba engleză, în 1000 de exemplare, servicii în valoare de 169.000 lei; tipărirea unei broșuri, bilingve, cu proiectele CJ Iași, în 1000 de exemplare (16.700 lei); tipărirea unui calendar de evenimente al județului, corespondent anului 2014, în 1000 de exemplare (8400 lei); tipărirea unor mape de prezentare a județului, în 1000 de exemplare (8.400 lei); tipărirea unor hărții turistice, în 5000 de exemplare (42.000 lei); realizarea unor magneți, 300 de bucăți (3.300 lei); realizarea (concepție și execuție) unui film de prezentare și imprimarea acestuia în 1000 de exemplare DVD, însoțite de carcasă (27.000 lei); 2 bucăți suport broșuri (1.700 lei); 200 stick-uri USB, tip business — card, personalizate (5.960 lei); 2.000 de pixuri metalice și de plastic, personalizate (18.000 lei); 6.000 de sacoșe de carton și de plastic, personalizate (29.000 lei); prezentare în format 'PowerPoint' a proiectelor județului, română și engleză (5.622 lei).
În 19 decembrie 2013, susțin procurorii, între CJ Iași și firma respectivă a fost încheiat un procesul verbal de predare-primire, în cuprinsul căruia s-a consemnat predarea a 11 din cele 16 repere, fără albumele de prezentare, broșurile, DVD-urile cu filmul de prezentare și machetele cu proiectul conceperii și design-ului acestora, valoarea celor nepredate fiind, conform contractului, de peste 213.000 lei.
DNA mai precizează că, în decembrie 2014, pentru ca Letiția Popa să poată încasa, în mod nelegal, plata acestor bunuri pe care nu le livrase și, totodată, să nu poată fi obligată la plata penalităților, Cristina Jinga, cu intenție: a determinat, membrii comisiei de recepție din care făcea parte și inculpata Irimescu, să semneze un proces verbal antedatat 7 ianuarie 2014, în cuprinsul căruia s-a menționat, în mod nereal, că fuseseră livrate, la 19 decembrie 2013, și reperele lipsă; a semnat mai multe documente, activități ce au avut ca urmare producerea unui prejudiciu de peste 213.000 lei județului Iași, la care se adaugă contravaloarea penalităților în cuantum de 1% pe zi.
"Inculpata Irimescu, cunoscând că reperele respective nu fuseseră livrate autorității contractante, a semnat cu buna știință documentul de efectuare a recepției, antedatat, precum și alte acte. (...) Mai mult, în anul 2015, pentru a ascunde faptele comise și a împiedica tragerea sa și a celorlalte persoane implicate la răspundere penală, a semnat centralizatorul intrărilor și al ieșirilor de materiale de promovare aferente contractului respectiv, în cuprinsul căruia a atestat, în mod nereal, faptul că la 19.12.2013, firma inculpatei Popa livrase toate reperele prevăzute în contract, faptul că 52 albume de prezentare fuseseră distribuite la diverse evenimente și faptul că la 11.02.2015, 948 albume fuseseră restituite societății respective", se spune în document.
Sursa citată subliniază că, în 8 martie 2015, Carmen Irimescu le-a ajutat pe Jinga și o altă persoana, prin punerea la dispoziție a apartamentului său, sa semneze, în condiții de confidențialitate, un proces verbal, antedatat 11.02.2015, în cuprinsul căruia s-a atestat, în mod mincinos, restituirea către firma a celor 948 albume, în vederea actualizării gratuite a acestora cu date și fotografii privind Aeroportul Internațional Iași.
DNA susține că, deși bunurile nu au fost predate, CJ Iași decât scriptic, inculpatele Jinga și Irimescu au efectuat demersuri pentru a crea aparența recepționării tuturor reperelor prevăzute in contract, astfel încât să poată fi efectuată plata către firmă.
"În perioada martie-aprilie 2015, Cristian Adomniței, cu intenție directă, le-a ajutat pe inculpatele Jinga și Irimescu, în urma unei înțelegeri prealabile cu acestea, pentru a se evita descoperirea infracțiunilor pe care acestea le comiseseră și tragerea lor la răspundere penală", se arată în comunicat.
Anchetatorii au constat că, în acest sens, în contextul unei misiuni de audit declanșate cu privire la executarea acestui contract, șeful CJ Iași a efectuat demersuri menite să amâne finalizarea misiunii de audit, să creeze aparența că toate materialele prevăzute în contract fuseseră predate în termenul stabilit, inclusiv că cele 948 albume fuseseră restituite firmei pentru a fi modificate, și să creeze timpul necesar pentru ca societatea să le realizeze și să le predea efectiv.
"Aceste demersuri s-au concretizat prin exercitarea, de către Adomniței, a unor acte de intimidare îndreptate împotriva auditorilor pe care i-a pus în ipostaze umilitoare, reproșându-le modalitatea de efectuare a auditului, precum și faptul că s-au deplasat la sediul firmei administrată de Popa, fără aprobarea sa. Inculpatul a refuzat să sesizeze de îndată organele de urmărire penală cu privire la frauda comisă, deși i s-a adus la cunoștință, în mod detaliat, modalitatea de comitere a acesteia și i s-a solicitat, în mod expres, să sesizeze organele. În schimb, acesta a preferat să se implice activ în acoperirea cu acte false a faptelor comise", mai susțin procurorii.
DNA mai menționează că, în martie 2015, Adomniței a semnat un proces verbal, datat 11 februarie 2015, prin care atesta, în mod mincinos, faptul că la data respectivă, cele 948 albume de prezentare au fost restituite societății. El este acuzat că a refuzat să avizeze formularul de constatare și raportare a iregularităților întocmit de către Serviciul Audit Public Intern și le-a solicitat expres auditorilor să modifice constatările din cuprinsul acestui document, precizându-le totodată să întocmească un altul, cu același număr de înregistrare, care să nu conțină referiri la acel prejudiciu, în cuantumul respectiv. AGERPRES
