DNA prezintă un document-ȘOC pentru scârbele de la Antena 3, Tăriceanu, Luju și penalii din PSD în frunte cu Dragnea!
DNA prezintă un document-ȘOC pentru scârbele de la Antena 3, Tăriceanu, Luju și penalii din PSD în frunte cu Dragnea! DNA prezinta o varianta a raportului Inspectiei Judiciare a carui concluzie este ca "Laura Codruta Kovesi poseda calitatile necesare pentru exercitarea in continuare a functiei de conducere"/Antena 3 si Luju prezinta fragmente din raport "care o fac praf" pe sefa DNA.
Directia Nationala Anticoruptie a publicat vineri concluziile unei variante provizorii a raportului Inspectiei Judiciare privind eficienta manageriala la DNA (document primit de DNA pe 26 septembrie) a carui principala concluzie este ca "Laura Codruta Kovesi poseda calitatile necesare pentru exercitarea in continuare a functiei de conducere". In aceeasi zi, Antena 3 si Luju.ro au prezentat fragmente din raport care ar evidentia presupuse nereguli descoperite de Inspectia Judiciara la DNA, printre care intarizerea timp de 11 ani a unor dosare si neasumarea esecurilor.
*** Controlul Inspectiei Judiciare la DNA a fost realizat de 6 inspectori - 3 care ar fi tras concluzii favorabile sefei DNA, Laura Codruta Kovesi, si 3 care ar fi evidentiat nereguli, potrivit informatiilor publicate anterior de Hotnews.ro.
Raportul prezentat de DNA prezinta, de asemenea, concluzii favorabile la adresa celor doi adjuncti ai Laurei Codruta Kovesi - Calin Nistor si Marius Iacob - si recomandarea ca acestia sa ramana in functii.
Raportul Inspecției Judiciare:
Directia Nationala Anticoruptie a publicat vineri concluziile unei variante provizorii a raportului Inspectiei Judiciare privind eficienta manageriala la DNA (document primit de DNA pe 26 septembrie) a carui principala concluzie este ca "Laura Codruta Kovesi poseda calitatile necesare pentru exercitarea in continuare a functiei de conducere". In aceeasi zi, Antena 3 si Luju.ro au prezentat fragmente din raport care ar evidentia presupuse nereguli descoperite de Inspectia Judiciara la DNA.
DNA precizeaza, intr-un comunicat, ca "O prima versiune a Raportului a fost transmisa la data de 26 septembrie 2017, de catre Inspectia Judiciara, Directiei Nationale Anticoruptie, in vederea formularii de obiectiuni. Obiectiunile au fost trimise de catre DNA. Inspectiei Judiciare la data de 2 octombrie 2017 pentru a fi luate in considerare la redactarea versiunii finale a Raportului. Numai dupa valorificarea obiectiunilor D.N.A., Raportul avizat si discutat in sedinta Sectiei pentru procurori a C.S.M. dobandeste caracter definitiv si devine public."
In comunicatul DNA se arata ca "Prin prezentarea partiala, trunchiata si scoasa din context a unor date din Raportul nefinalizat al Inspectiei Judiciare, precum si prin publicarea acestor date inainte de sustinerea obiectiunilor si a punctului de vedere de catre D.N.A., se creeaza o imagine falsa asupra rezultatului inspectiei. Avand in vedere modul defectuos de gestionare a documentului sus mentionat de catre conducerea Inspectiei Judiciare si pentru o informare corecta a opiniei publice, ne rezervam dreptul de a afisa forma integrala continand concluziile privind 'managementul procurorului sef al D.N.A. Laura Codruta Kovesi' si managementul celor doi procurori adjuncti ai D.N.A., din cuprinsul Raportului (document provizoriu) care ne-a fost transmis la data de 26 septembrie 2017."
Antena 3 a publicat astazi un articol in care prezinta alte informatii din raportul Inspectiei Judiciare. Astfel, potrivit Antena 3, inspectorii ar fi aratat ca "In ceea ce priveste comunicarea cu procurorul-sef directie, Laura Codruta Kovesi, care nu a fost analizata prin prisma atributiilor in cadrul echipei de control, ci doar prin prisma constatarilor directe ale echipei de inspectori, s-a constatat o comunicare defectuoasa a acesteia, comunicare caracterizata prin tendinta de a-si mentine propria parere si a se impune in adoptarea deciziilor, precum si prin aceea ca se cauta explicatii exterioare persoanei sale, in cazul in care nu obtine rezultatele urmarite. In acest mod se evita recunoasterea propriei responsabilitati in situatii de esec si se reduc sansele conducatorului de a-si forma o imagine realista despre evenimente si de a identifica masurile de corectie reclamate de situatiile anterioare". Totusi, si Antena 3 arata ca Inspectia Judiciara propune anchetarea disciplinara lui Kovesi si a adjunctilor sai, dar propunerea este ca sefa DNA sa ramana in functie.
Din concluziile raportului Inspectiei Judiciare prezentat de DNA:
Procurorul sef al DNA, prin modul in care a organizat, coordonat si controlat activitatea personalului din subordine, a reusit sa eficientizeze activitatea Directiei Nationale Anticoruptie, rezultatele fiind oglindite in datele statistice pe anul 201 si sem. I / 2017 atat la nivelul intregii unitati cat si la nivelul sectiilor, serviciilor.
Comportamentul procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Laura Codruta Kovesi, a raspuns cerintelor din exteriorul sistemului, cu referire la implementarea obligatiilor care revin directiei stabilite in Strategia Nationala Anticoruptie pe perioada 2016 - 2020, aprobata prin HG nr.585/2016, prevazute la punctul 6.5, cerintelor impuse de sistem, enumerate in regulamentul de ordine interioara al Directiei Nationale Anticoruptie si cerinte impuse de colegi.
Procurorul sef Directie Laura Codruta Kovesi a format un colectiv omogen, transformandu-l intr-o echipa capabila de performante in domeniul specific de activitate.
Procurorul sef directie a reusit sa depaseasca unele constrangeri cu referire la limitarile de resurse - atat materiale cat si umane, reglementarile legale - modificarile legislative survenite realizand o activitate performanta remarcata pe plan intern si international.
Pornind de la cele ce preced, procurorul sef directie a dar dovada ca detine competentele necesare exercitarii functiei dupa cum urmeaza: competente cognitive, interpersonale, de comunicare si motivationale.
Manifestarea respectului fata de echipa, din partea procurorului sef, se regaseste in delegarea de sarcini, atributii (cu exceptia celor ce definesc functia), in ascultarea atenta a feedback-ului care vine din partea echipei.
Procurorul sef Directie Laura Codruta Kovesi a folosit previziunea in legislatie urmarind mersul evenimentelor sociale, economice, stiintifice, culturale etc, pregatind astfel conceptual pesronalul din subordine. De asemenea, a cultivat lucrul in echipa, rezolvand probleme complexe, care necesita opinii diferire, a implementat loialitatea, a prevazut nevoile colectivului, anticipandu-le, astfel incat disfunctionalitatile sa nu se transforme in probleme, care puteau afecta bunul mers al unitatii.
Procurorul sef directie Laura Codruta Kovesi a identificat oportunitati si a dezvoltat strategii. Printr-o buna comunicare a sincronizat si armonizat timpul si spatiul actiunilor, judecatile si faptele, dorintele personalului din subordine, conferind procesului de management coeziune, continuitate si dinamism, permitand realizarea obiectivelor specifice.
Puterea de influenta lucrativa este o calitate pe care procurorul sef directie Laura Codruta Kovesi a demonstrat-o in conducerea Directiei Nationale Anticoruptie, subordonatoo recunoscand calitatile manageriale ale acestuia. Astfel, in acesta, in raport cu procurorii din subordine, a adoptat o raspundere reversibila, in sensul ca cerand subordonatilor indeplinirea sarcinilor, la randul sau, a explicat acestora si activitatea sa. Procurorii au constientizat, astfel, ca activitatea lor este parte din ansamblul activitatii unitatii, iar indeplinirea defectuoasa a sarcinilor va umbri activitatea Directiei Nationale Anticoruptie.
Reversibilitatea raspunderii a facut ca actul managerial sa fie transparent, sa poata fi imbunatatit, atunci cand a fost cazul, colectivul de procurori a raspuns ca un tot unitar, prestigiul fiecarui procuror s-a pliat pe prestigiul unitatii, in realizarea scopului unic, acela de infaptuire a actului de justitie in cele mai bune conditii.
Procurorul sef directie Laura Codruta Kovesi a implementat actului de control rolul de a replia o activitate intrata in deriva, de a o canaliza spre performanta, si nu de a produce panica, deruta, neincredere, aspecte care ar fi dus la stagnare sau chiar la regres. Activitatea de control a fost institutionalizata, fiind efectuata in 3 forme: controlul operativ curent, controlul tematic si controlul de fond al compartimentelor din cadrul directiei. De asemenea, s-a mai materializat si intr-un control de management operativ prin intermediul caruia s-a verificat daca procurorul sau compartimentele au realizat toate activitatile necesare si oportune pentru atingerea unei tinte operative prestabilite si daca au stabilit acele diviziuni ale muncii optime pentru a realiza obiectivele fixate.
Controlul a vizat conditia de normalitate, nu conditia speculativa, de interes sau de alta natura, procurorul sef directie Laura Codruta Kovesi monitorizand si eliminand deficientele din activitatea procurorilor din subordine. Controlul efectuat de procurorul sef directie Laura Codruta Kovesi a avut ca scop si stimularea psihologica a procurorilor pentru ridicarea calitatii muncii, pentru prestigiul personal, dar si al institutiei.
Calitatea actului de condudere adoptat de procurorul sef directie Laura Codruta Kovesi a determinat imaginea conducatorului in interiorul parchetului. dar si in afara acestuia, promovand un management impartial, bazat pe principii sanatoase si pe valori.
Procurorul sef directie Laura Codruta Kovesi a construit, astfel, sentimentul de credibilitate si de respect al legii, dand, in final, Directiei Nationale Anticoruptie prestigiu si putere.
In raport de cele prezentate, apreciem ca procurorul sef directie Laura Codruta Kovesi poseda calitatile necesare pentru exercitarea in continuare a functiei de conducere.
