Marin Anton a aprobat în 2009 o realocare de fonduri către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), bani din care o firmă la care era asociat a fost plătită pentru lucrări fictive de organizare de şantier în cadrul proiectului de modernizare a DN 79 Arad-Oradea, potrivit rechizitoriului prin care fostul secretar de stat a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie sub acuzaţia de luare de mită.

Banii reprezentau, potrivit procurorilor, o parte din mita primită de Marin Anton de la o companie, pentru ca, în calitate de secretar de stat în Ministerul Transporturilor, să urgenteze alocarea fondurilor necesare continuării proiectului de modernizare a Aeroportului Internaţional Henri Coandă. Mecanismul prin care trebuia dată mita a fost stabilit în iunie 2009, în cadrul unei întâlniri între reprezentantul companiei respective, Marin Anton şi Adrian Ionescu, la data faptei director general adjunct al Direcţiei de Coordonare şi Monitorizare Autostrăzi din cadrul CNADNR.

"(...) le-a comunicat inculpaţilor Ionescu Adrian Mihai şi Anton Marin că se supune condiţiilor impuse (...), respectiv plata unei sume de bani reprezentând 3,5% din valoarea cu care urma sa se suplimenteze contractul (...) pentru Dezvoltarea şi Modernizarea Aeroportului Internaţional Bucureşti - Otopeni, aceştia doi asigurându-l totodată ca îi vor rezolva problema (efectuarea demersurilor necesare pentru emiterea unei hotărâri de guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici reactualizaţi pentru obiectivul Dezvoltarea şi Modernizarea Aeroportului Internaţional Bucureşti - Otopeni). Întrucât (...) le-a comunicat celor doi ca grupul (...) nu are nicio posibilitate sa retragă sume mari de bani în numerar şi într-un timp foarte scurt, inculpatul Ionescu Adrian Mihai a propus ca (...), care avea mai multe lucrări în derulare finanţate de la bugetul de stat prin Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, să încheie un contract cu o societate care îi va fi indicată, către care să efectueze plăţile (procentul de 3,5%)", se arată în rechizitoriu.

Procurorii mai susţin că, în baza acestei înţelegeri, reprezentantul companiei a ales un contract ce avea ca obiect execuţia de lucrări de infrastructură rutieră pe care îl avea în derulare la obiectivul DN 79 Arad - Oradea, lucrările aflându-se la acel moment în stadiul de organizare de şantier. După câteva zile, pe 19 iunie 2009 a fost semnat, cu o societate la care Marin Anton era asociat, un contract de subantrepriză având ca obiect "execuţia organizării de şantier, lucrărilor de artă, construire şanţuri necesare realizării obiectivului de investiţii DN79 Arad - Oradea, km 41-60, în valoare totală de 36.000.000 lei cu TVA".

"Prin acest contract au fost stabilite atât lucrări (organizarea de şantier) care urmau sa fie 'realizate de subantreprenor doar scriptic' (fictiv) în anul 2009, cât şi alte lucrări pe care subantreprenorul urma sa le execute efectiv în perioada următoare, respectiv 2010-2012 (aceste din urma lucrări fiind efectiv realizate în perioada 2010-2012)", se precizează în rechizitoriu.

Prima plată către subcontractor, în cuantum de peste 5 milioane de lei, a fost efectuată de compania titulară a lucrării în luna iulie, din banii primiţi de la CNADNR.

"Aceasta sumă de bani (25.169.516,93 lei) a fost transferata anterior, la data de 03.07.2009, de la bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii către CNADNR pentru finanţarea investiţiilor în cadrul Proiectului privind reabilitarea drumurilor, etapa a VI-a. Întrucât CNADNR nu dispunea de fonduri suficiente pentru a-şi onora obligaţiile de plată faţă de (...), Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a realocat fonduri (incluzând suma de 25.169.516,93 lei) către compania subordonata, repartizarea creditelor bugetare fiind aprobata de inculpatul Anton Marin, în calitate de ordonator principal de credite (delegat). (...) Cu alte cuvinte, suma de bani care urma a fi transferată (...) cu titlu de comision (3,5%) a fost (re)alocată din bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, inculpatul Anton Marin aprobând în acest scop repartizarea de credite bugetare", arată DNA.

În rechizitoriu se mai menţionează că următoarele plăţi către subcontractor, în cuantum total de 17.759.798 de lei, au fost efectuate în decurs de câteva luni, pe măsură ce actele administrative referitoare la deblocarea proiectului de modernizare a Aeroportului Internaţional Henri Coandă erau emise.

Procurorii arată, pe de altă parte, că suma totală de 22.760.654 lei a fost achitată pentru lucrările de amenajare de şantier pe care subantreprenorul nu le-a executat în realitate în perioada octombrie-noiembrie 2009.

"Antreprenorul general (...) a efectuat plăţile către subantreprenorul (...) doar în baza unor facturi neînsoţite de situaţii de lucrări şi fără ca situaţia finală din data de 30.11.2009 (singura întocmită) sa fi fost acceptata de către consultantul (...), contrar clauzelor contractuale. Facturile emise au fost însoţite de devize şi situaţii de lucrări care nu conţin şi alte documente aferente lucrărilor, respectiv măsurători aprobate de dirigintele de şantier al antreprenorului general (...) şi/sau al consultantului (...), iar comisia de recepţie (formată din reprezentanţii consultantului, beneficiarului, antreprenorului şi subantreprenorului), nu a aprobat aceste documente justificative, aşa cum prevăd clauzele contractuale", se precizează în rechizitoriu.

În urma verificărilor s-a mai constatat că firma care luase în subantrepriză lucrările respective avea în anul 2009 doar şapte angajaţi, număr insuficient pentru putea realiza organizarea de şantier. În schimb, antreprenorul general avea capacitatea tehnică şi logistică pentru realizarea lucrărilor, fără a apela la subcontractarea lor.

Marin Anton, la data faptelor secretar de stat şi vicepreşedinte al Consiliului Tehnico - Economic din Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie pentru luare de mită, alături de Mihai Adrian Ionescu, la data faptei director general adjunct al Direcţiei de Coordonare şi Monitorizare Autostrăzi din cadrul CNADNR şi fost consilier al ministrului Transporturilor şi Infrastructurii, acuzat de complicitate la luare de mită.

Potrivit unui comunicat al DNA transmis AGERPRES, în anul 2009 se afla în derulare un contract de modernizare a Aeroportului Internaţional Henri Coandă, în cadrul căruia, în executarea actului adiţional numărul 9/07.12.2007, începuse proiectarea unui nou terminal, iar statutul ţării noastre de membru al UE, precum şi perspectiva aderării la spaţiul Schengen impunea o reactualizare a obiectivului de investiţii, concomitent cu aprobarea, la nivelul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii a unor indicatori tehnico-economici actualizaţi.

"Compania internaţională care avea de executat lucrările la noul terminal predase proiectul şi întreaga documentaţie către beneficiar - Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAIB) la finalul anului 2008 şi urma ca aceasta din urmă să se ocupe de obţinerea avizelor şi aprobărilor necesare demarării lucrărilor. Cu toate că CNAIB a înaintat solicitarea de aprobare a noilor indicatori tehnico-economici încă de la începutul lunii februarie 2009, până în luna iunie 2009, la nivelul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii nu se luase încă vreo decizie, iar din cauza lipsei de finanţare, lucrările pe şantierul Otopeni stagnau", mai precizează DNA.

În aceste împrejurări, arată anchetatorii, în perioada iunie - noiembrie 2009, Marin Anton ar fi acceptat promisiunea şi, ulterior, ar fi primit de la reprezentantul filialei din România a companiei internaţionale care avea în executare contractul de modernizare la Aeroportul Otopeni (martor în cauză) suma totală de 22.760.654 lei (aproximativ 5,3 milioane euro la cursul de schimb din acea perioadă), ce reprezenta un comision de 3,5% din valoarea cu care urma să se suplimenteze contractul de execuţie a lucrărilor.

"Banii respectivi au fost primiţi de Marin Anton pentru a aviza, în perioada 15 iunie - 17 iulie 2009, documentaţia privind obiectivul de investiţii 'Dezvoltare şi Modernizare Aeroport Internaţional Bucureşti - Otopeni (...)', nota de fundamentare şi proiectul de hotărâre de guvern privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici reactualizaţi ai obiectivului de investiţii menţionat mai sus, precum şi aprobarea continuării lucrărilor şi a finanţării obiectivului respectiv", se menţionează în comunicat.

Ca urmare a acestor demersuri, mai arată DNA, proiectul de hotărâre de guvern ar fi fost adoptat, fiind emisă Hotărârea de Guvern nr. 852/2009, act administrativ necesar pentru încheierea actului adiţional numărul 10 din data de 21.08.2009 la contractul din data de 30.04.1992 pentru Dezvoltarea şi Modernizarea Aeroportului Internaţional Bucureşti - Otopeni, având ca părţi Compania Naţională Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Bucureşti şi societatea omului de afaceri.

Banii ar fi fost primiţi de Marin Anton prin intermediul unei societăţi comerciale unde acesta avea calitatea de asociat.

"Marin Anton a beneficiat de ajutorul lui Adrian Mihai Ionescu, care, în luna iunie 2009, cu ocazia unei întâlniri pe care acesta din urmă a avut-o cu reprezentantul companiei internaţionale, i-a specificat acestuia 'pretenţiile' primului inculpat, precum şi modalitatea de remitere a banilor. Astfel, între compania internaţională şi societatea controlată de inculpatul Anton Marin a fost încheiat un contract de subantrepriză, suma de 22.760.654 lei fiind achitată prin transfer bancar, în perioada 23 iulie - 20 noiembrie 2009, şi reprezenta contravaloarea unor lucrări de organizare şantier care nu au fost executate în realitate", mai precizează procurorii.

Suma de bani obţinută a fost folosită în interesul firmei unde inculpatul Anton Marin era asociat. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii