Direcția Națională Anticorupție afirmă că procurorul șef Laura Codruța Kovesi nu a participat la videoconferințe organizate de Serviciul Român de Informații, că nu există și nu a existat niciun protocol de colaborare SRI - DNA și nici protocol secret Coldea - Kovesi și nu au existat echipe mixte SRI - procurori ori întâlniri între procurori și ofițerii de informații în case conspirative.

DNA a dat publicității vineri un comunicat de presă, cu referire la informații apărute în articole publicate în perioada 25 — 27 ianuarie în cotidianul "Evenimentul Zilei" și pe pagina de internet www.flux24.ro, care prezentau drept dezvăluiri despre "fabricarea ori înscenarea unor dosare penale" ori "urmăriri penale la ordine" făcute de DNA, la inițiativa și/ sau cu implicarea unor politicieni și a unor persoane din conducerea Serviciului Român de Informații, precum și despre folosirea unor metode care exced cadrului legal, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, de către procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.

"Informațiile respective sunt neadevărate, ofensatoare și absurde și au menirea de a discredita activitatea procurorilor DNA, fiind folosite ca o stratagemă de către persoane interesate de a formula apărări în spațiul public și nu în fața unei instanțe de judecată", declară DNA.

În articolele respective, pe care DNA le consideră "denigratoare", se susținea că: "generalul Coldea organizează întâlniri săptămânale în dimineața de luni, cu șefii tuturor unităților SRI și o include și pe doamna Kovesi în cadrul acestor reuniuni. O întâlnire a avut loc în birourile SRI, în decembrie 2013. Kovesi s-a alăturat întâlnirii prin videoconferință. A existat un asemenea mod de lucru, în conformitate cu protocolul secret de colaborare SRI-DNA. Prin SRI, Florian Coldea și DNA, prin Laura Codruța Kovesi, supravegheau tot ce înseamnă politician important, ziarist, om de afaceri, sub pretextul siguranței naționale. Pentru că aparatura din biroul șefei DNA nu era compatibilă cu cea folosită de unitățile SRI, lui Laura Codruța Kovesi i-a fost instalat în birou un terminal SRI, de către specialiștii SRI, cu care aceasta comunica instantaneu cu Florian Coldea. Din 2014, sistemul de videoconferințe între SRI și DNA a funcționat intens, discuțiile având loc chiar de mai multe ori pe săptămână, Florian Coldea interesându-se despre situația unor inculpați sau a dosarelor aflate în lucru direct la șefa DNA".

"Informațiile mai sus menționate sunt în totalitate neadevărate: procurorul șef al DNA nu a participat la videoconferințe organizate de SRI, nici săptămânal, nici ocazional și nu are instalate în birou terminale speciale prin care să poată comunica instantaneu cu SRI. Nu există și nu a existat niciun protocol de colaborare SRI-DNA și nici protocol secret Coldea — Kovesi. Nu au existat echipe mixte SRI — procurori ori întâlniri între procurori și ofițerii de informații în case conspirative", precizează Direcția Națională Anticorupție.

Procurorii arată că dosarele penale sunt instrumentate strict prin raportare la Codul penal, Codul de procedură penală și Legea 78/2000.

DNA subliniază că, în esență, rolul procurorului este să deslușească aspectele penale, să stabilească dacă în acea cauză cu care a fost sesizat a fost comisă o infracțiune de corupție, să strângă probe în acuzare și în apărare, să prezinte cazul instanței de judecată, să exercite căile de atac prevăzute de lege în sarcina lui, să ia măsurile asiguratorii prevăzute de lege pentru a evita dispariția bunurilor care ar urma să fie confiscate de instanță.

"Nici Codul de procedură penală, nici altă lege specială cu aplicabilitate în urmărirea penală a infracțiunilor de corupție nu prevăd implicarea unui serviciu de informații în modul de obținere a probelor în dosarul penal. Probele se administrează de către procuror și de către ofițerii de poliție judiciară în baza delegării procurorului. Niciun ofițer de informații nu participă la audierea de către procuror sau polițist a unui martor sau administrarea unui alt mijloc de probă. Rolul serviciilor de informații, conform legii, este să sesizeze procurorul cu acele informații pe care le dețin și care au legătură cu infracțiunile de corupție. Până la pronunțarea de către Curtea Constituțională a Deciziei nr. 51/16.02.2016, legea conferea SRI și atribuția de a pune în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse de organul judiciar, atribuție pe care nu o mai are din acel moment. SRI sau alte servicii de informații nu au nicio atribuție în desfășurarea propriu-zisă a urmăririi penale. Este competența procurorului și ofițerilor de poliție judiciară delegați de acesta să audieze martori, suspecți, inculpați, părți vătămate și civile și să administreze orice alte probe", explică DNA.

"Nu numai că practicile la care fac referire articolele din mass-media sunt absurde, dar în Codul de procedură penală există suficiente prevederi menite să protejeze drepturile procesuale ale persoanelor cercetate față de orice fel de metode ilegale de investigare. Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta se rezolvă de către procurorul ierarhic superior. Mai mult, toate probele administrate în cursul urmăririi penale, legalitatea acestora și legalitatea actelor procurorului sunt verificate de către judecător în procedura de cameră preliminară", afirmă DNA.

În plus, menționează sursa citată, până la pronunțarea unor decizii de condamnare definitivă, dacă se ajunge la o astfel de decizie, dosarele penale trec prin filtrul mai multor magistrați (judecătorul de libertăți, judecătorul de cameră preliminară, judecătorul care judecă dosarul pe fond și completul de apel).

"Prin urmare, a vehicula asemenea informații neadevărate plasează într-o lumină nefavorabilă nu doar procurorii DNA, ci creează dubii greu de înlăturat asupra legalității și corectitudinii funcționării întregului sistem judiciar", subliniază Direcția Națională Anticorupție.

DNA anunță că a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii ca, în temeiul dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind statutul judecătorilor și procurorilor, să facă verificări pentru a constata în ce măsură, prin informațiile transmise, este afectată independența sistemului judiciar și prestigiul magistraților.

AGERPRES